România nu e doar ”un sac cu bani”

Vineri, 11 februarie, în Palatul Republicii din Chișinău a avut loc ședința comună a guvernelor Moldovei și României. A cincea la număr, însă prima desfășurată pe teritoriul Moldovei. Precedentele au avut loc pe teritoriul României.

“Noi am promis să construim noi poduri, fizice și virtuale, și ne îndeplinim promisiunile ”, - a declarat Natalia Gavrilița, prim-ministra Republicii Moldova, în cadrul întrevederii. Drept că majoritatea “noilor poduri”, construite la ședința comună din 11 februarie, au fost înțelegeri sau proiecte ”cu barbă” destul de lungă.

Ajutorul de 100 mln. de euro. Reincarnarea

Unul dintre principalele documente, semnate în rezultatul ședinței comune a celor două guverne, este acordul privind asistența gratuită, acordată de România Republicii Moldova, în sumă de100 mln. de euro. Se preconizează, că aceste mijloace vor fi folosite pentru realizarea unor proiecte în sectorul energetic, transporturi, sănătate, dezvoltarea regională, dezvoltarea businessului mic și mijlociu, etc.

100 de milioane – o cifră oarecum vrăjită pentru relațiile bilaterale. Statul vecin ni le alocă deja de cca 12 ani, însă în măsură deplină acești bani așa și nu au ajuns în Moldova.

Istoria celor “100 mln. de euro din România” a început în a.2010, atunci, sosit la Chișinău cu o vizită oficială, președintele Traian Băsescu declara că autoritățile române vor acorda Moldovei prietene un ajutor nerambursabil în sumă de 100 de milioane de auro. Banii urmau să ajungă în Moldova în patru tranșe de 25 mln. de euro fiecare. Și să fie folosiți pentru realizarea proiectelor de infrastructură, repararea drumurilor, modernizarea școlilor și grădinițelor de copii în localitățile rurale.

Către a.2013 Republica Moldova trebuia să primească și să valorifice deja cca 50-60 mln. de euro, dar s-a constatat că au fost valorificate doar 7 mln. de euro – de această sumă fuseseră achiziționate materiale pentru satele raionului Hîncești care au suferit în urma inundațiilor din a. 2010. Iar în a.2014 termenul de acordare a acelui ajutor financiar nerambursabil a expirat.

În vara lui 2015 a început partea a doua a istoriei cu ajutorul nerambursabil din partea României în sumă de 100 mln. de euro. Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea “Privind ratificarea protocolului nr.3 adițional între guvernele României și Moldovei, cu privire la realizarea programului tehnic și financiar de sprijin în baza ajutorului financiar nerambursabil în sumă de100 mln. de euro din 27 aprilie, 2010 ”. Documentul prevedea că un ajutor financiar în sumă de 15 mln. de euro va fi acordat părții moldovenești pentru realizarea proiectelor de protecție contra inundațiilor, restabilirea rezervațiilor naturale, păstrarea biodiversității, aprovizionarea populației cu apă potabilă de calitate etc.

Cel de-al patrulea protocol adițional a fost semnat la Chișinău pe 27 august, 2015, el prevedea prelungirea termenului de acțiune a acordului interguvernamental privind ajutorul nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro. Iar în a.2015 a fost semnat al cincilea protocol adițional, care prevedea acordarea sumei de 15 mln. de euro pentru repararea și modernizarea clădirilor instituțiilor publice, inclusiv a clădirii parlamentului RM.

Toate s-au oprit în a.2015: nu au mai urmat careva protocoale adiționale privind acordarea de peste Prut unor sume de ajutor nerambursabil pentru ca Moldova să realizeze diverse proiecte. Și nu doar pe timpul guvernului ”pro-oligarhic” Filip, sau a celui ”socialist” Chicu, ci și a guvernului ”proeuropean” Sandu.

Au fost numite diferite cauze: partea română o acuza pe cea moldovenească de tergiversări birocratice și de faptul, că din Chișinău vin proiecte “nepregătite”. Partea moldovenească spunea că a expediat la București un șir de proiecte de calitate, finanțarea cărora urma să se facă din contul celor 100 mln. promise, dar un răspuns așa și nu a primit. Apoi Bucureștiul a decis că a fost prea generos cu frații de peste Prut: în decembrie, 2013 Ciprian Ciucu, director de programe la Centrul român de politici europene, susținea că “în elita românească nu există unitate privind oportunitatea alocării ajutorului gratuit promis Moldovei”. Apoi în fruntea Republicii Moldova s-ar fi pomenit un guvern “greșit”. Ex-premierul Ion Chicu a spus că guvernul său a trimis de două ori Bucureștiului solicitarea de a începe negocierile pentru semnarea protocolului nr.6, adițional acordului privind acordarea RM următoarei porții de mijloace financiare gratuite pentru realizarea diverselor proiecte, dar nu a urmat vre-un răspuns.

În martie, 2021 s-a încheiat acțiunea acordului interguvernamental moldo-român privind acordarea ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro din 27 aprilie, 2010. Rezultatul – timp de 11 ani de acțiune a acestui acord, Republica Moldova a beneficiat de doar 32 mln. de euro din cele 100 mln. promise.

Drept că ambasada României în Republica Moldova a dat de înțeles atunci, că Bucureștiul oficial este gata să semneze cu RM un acord nou, care să exercite funcțiile celui din a.2010 privind acordarea celor 100 mln. de euro și să unească protocoalele adiționale de alocare a mijloacelor financiare “în scopul accelerării dezvoltării Republicii Moldova, promovării pe calea europeană și efectuării reformelor democratice”. Pentru aceasta Moldova are nevoie doar de existența unui guvern cu drepturi depline și, principalul, ”proeuropean”.

Și iată că peste aproape un an, la ședința comună a guvernelor celor două țări, a fost semnat un nou acord privind implementarea programului de ajutor tehnic și financiar pentru țara noastră. Suma este aceeași. Începe episodul trei al istoriei celor 100 mln. de euro, care și ea poate dura mai bine de un deceniu: părțile au convenit, că acești bani îi vor fi acordați RM timp de șapte ani, cu posibilitatea de a prolonga acest termen pentru încă trei ani.

“Noi vrem ca cea mai mare parte a acestor 100 mln. de euro să completeze sumele alocate de Fondul dezvoltării regionale și locale, instituit de guvern lunile trecute. Asta va însemna aportul semnificativ al României în dezvoltarea regiunilor și satelor Republicii Moldova prin finanțarea unor obiective de infrastructură și sociale. Grădinițe de copii, școli, sisteme de canalizare, stații de epurare, iluminarea stradală și proiecte de antreprenoriat social. Este vorba despre bani, care prin programul “Sat european” vor ajunge la locuitorii regiunilor”, - a scris pe pagina sa de Facebook prim-ministra Natalia Gavrilița. O altă parte din aceste mijloace se preconizează a fi folosite pentru realizarea proiectelor de cultură, a programelor-media și altor proiecte, ce urmează a fi identificate în cadrul negocierilor bilaterale.

Cu siguranță, o mare parte din aceste mijloace vor fi întoarse părții române. Mai ales la realizarea anumitor proiecte de infrastructură. Iar acestea au fost prevăzute – în sectorul energetic, construcția drumurilor, sfera transporturilor. E destul să ne amintim, că în a. 2013 România a alocat Moldovei 5,29 mln. de euro din grantul de 100 mln. de euro, pentru cofinanțarea gazoductului Ungheni-Iași. Firește, gazoductul a fost construit de o companie românească, care a valorificat nu doar 5,29 mln. de euro oferite de București părții moldovenești, ci și aportul bănesc al UE la acest proiect.

“Fără roaming”: au vrut una, a ieșit altceva

“Mă bucur că negocierile începute de Maia Sandu în a.2019 au fost sprijinite și continuate cu mare dăruire de actualul guvern. Acest acord va îmbunătăți comunicarea și apropierea dintre cetățenii Republicii Moldova și ai României. Dar este numai primul pas. Avem planul ambițios de a reduce tarifele pentru roaming cu toate statele în care călătoresc, studiază sau trăiesc mulți dintre concetățenii noștri ”, - așa a comentat Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene al RM, semnarea acordului privind reducerea tarifelor reciproce pentru roaming între Moldova și România.

Aici șeful MAEIE viclenește, sincer vorbind. Negocierile cu privire la roaming le-a început nu prim-ministra Maia Sandu, și în a.2019. Inițial (în a.2017) la nivelul UE se vorbea despre anularea roaming-ului pentru țările “Parteneriatului estic”. În iunie, 2017 în Uniunea Europeană fusese anulată definitiv plata pentru roaming. În euforia acestui eveniment “istoric” (conform șefului Comisiei Europene Jean Claude Juncker), în septembrie a aceluiași an Parlamentul European a propus anularea plății pentru roaming în telefonia mobilă între Uniunea Europeană și Ucraina, Moldova, Georgia.

În ajunul summit-ului din noiembrie al programului“Parteneriatul estic ” Parlamentul European a pregătit un raport cu recomandări pentru alte instituții europene, în care propunea ca Moldovei, Ucrainei și Georgiei să le fie oferit modelul atractiv “Parteneriatul estic-plus”, care în afară de măsurile pomenite deja prevedea și alte “chifle” – introducerea unor tarife unilaterale preferențiale pentru țările date sau crearea unor canale de comunicare pe bandă extinsă, de mare putere. Acest model “plus”, spunea documentul, poate fi oferit și altor țări-participante – Armenia, Belarus și Azerbaidjan, “dacă ele vor fi gata pentru asemenea posibilități extinse ”.

Pe fondalul gesturilor de roaming din Uniunea Europeană, în direcția dată s-au activizat și Moldova cu România. În mai, 2018 primul ministru Pavel Filip a discutat tema anulării roaming-ului cu ministrul român al economiei Dănuț Andrușcă, venit în vizită la Chișinău. Iar în noiembrie, 2018 în cadrul celei de-a patra ședințe comune a guvernelor celor două țări, a fost semnată declarația privind intenția de a anula tarifele pentru roaming între Moldova și România. Drept prim pas simbolic roaming-ul a fost anulat pentru o zi – 1 decembrie, Ziua unității naționale în România.

Anume după aceasta au început negocierile active între Moldova și România privind roaming-ul. Dar nu toate mergeau strună. Ziarul National scria atunci, că Sorin Grindeanu, fost prim-ministru al României, la acel moment - șeful Agenției naționale de administrare și reglementare în domeniul comunicațiilor (ANCOM) s-a pronunțat împotriva anulării tarifelor pentru roaming între Moldova și România. Grindeanu a argumentat prin faptul, că aceasta i-ar dezavantaja pe unii operatori de telefonie mobilă de pe piața românească. Cel mai activ împotriva acestui pas s-a pronunțat compania Vodafone.

Nici operatorii mobili din UE nu au fost entuziasmați de perspectiva anulării tarifelor pentru roaming cu țările ”Parteneriatului estic”. În rezultat, problema a fost stopată la nivelul UE, vorbindu-se doar despre reducerea costurilor serviciilor de roaming pentru țările din “trio asociat” (primele trei state ale ”Parteneriatului estic), nu și despre anularea lui definitivă. Despre aceasta s-a discutat în cadrul summit-ului ”Parteneriatului estic” din decembrie, trecut. S-a decis, că Uniunea Europeană va purcede la realizarea proiectelor de conectare a țărilor ”Parteneriatului estic” la sistemul unic de plăți din zona euro, precum și la reducerea prețurilor pentru roaming între țările ”Parteneriatului estic” și UE.

Așa că în chestiunea dată Moldova și România acționează strict în direcția stabilită, doar că au depășit nițel mașina greoaie a UE. Mai ales că România este țara principală, în care utilizatorii moldoveni de telefonie mobilă apelează la serviciile roaming.

Conform acordului semnat, pentru apelurile roaming din România în Moldova tarifele se vor reduce de cel puțin 10 ori, iar apelurile din Moldova spre România vor fi gratuite. Serviciile de internet, folosite în roaming în România, se vor reduce de cel puțin 5 ori. Presa a calculat, că reieșind din aceste promisiuni un apel din România în Moldova va costa nu mai mult de 75 bani per minut, iar internetul – nu mai mult de 2 lei per 1 Mb.

Acordul semnat prevede, că reducerea tarifelor se va face timp de trei luni de la intrarea în vigoare a documentului. Dar unii operatori moldoveni au și declarat că nu vor aștepta așa de mult. Orange Moldova a anunțat, că deja din 1 martie clienții companiei care călătoresc în România în scopuri personale sau de afaceri vor putea beneficia de serviciile roaming la tariful național.

Xenia Florea

(Va urma la 18.02.2022)