De asemenea, şeful de la Agricultură a precizat că va încerca să convingă Bruxelles-ul să prelungească derogările pentru fermieri cu privire la rotaţia culturilor şi asigurarea zonelor neproductive şi pentru anul 2024, avînd în vedere că România se încadrează în standardul Uniunii Europene de 4%, cu aproape un milion de hectare neproductive şi încă 850.000 de hectare existente de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare, transmite Digi.
„Am solicitat la Consiliul Agricultură şi Pescuit la care am participat prelungirea derogării şi pentru anul 2024 pentru toţi fermierii de la implementarea cerinţelor privind rotaţia culturilor (GAEC 7), respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafaţa agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive (GAEC 8), pentru a nu avea probleme ca terenul agricol din România să fie lăsat pîrloagă, întrucît aşa cum este transpus în Regulament, cred că nu este corect ca pîrloaga să se realizeze pe beneficiar. Din punctul meu de vedere ar trebui să se realizeze la nivelul statului”, a menţionat ministrul Agriculturii. Acesta a subliniat că împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) va elabora un studiu pe care îl va transmite Comisiei Europene, pentru a lua în considerare modificarea regulamentului european, care ar trebui să se aplice specific pe fiecare ţară.„Împreună cu ASAS, sîntem în faza de elaborare a unui studiu cu care voi merge la Comisia Europeană şi voi încerca să îi conving că ar trebui modificat acest regulament astfel încît să se aplice pe ţară, pentru că România în momentul de faţă deţine aproape un milion de hectare neproductive şi mai mult de atît, de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare, acolo unde este teren agricol, România mai lasă nemuncite aproape 850.000 de hectare. Practic, România s-ar încadra în standardul Uniunii Europene de 4% pîrloagă prin categoriile de teren pe care le are. Dacă facem un calcul, la 9 milioane de hectare de tern arabil, ori patru, înseamnă 360.000 de hectare, dar România deja are un milion pîrloagă şi 850.000 de hectare nelucrate, fiind zone de protecţie şi fiind teren fertil de-a lungul canalelor de irigaţii şi de desecare”, a explicat Florin Barbu.
În ceea ce priveşte importurile de cereale din Ucraina, şeful de la Agricultură a transmis că a semnat deja un acord cu alte patru state afectate de războiul de la graniţa României, respectiv Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia, pentru prelungirea restricţiilor pînă la 31 decembrie 2023. „Am semnat la Varşovia un acord prin care toate cele cinci state afectate de război solicită prelungirea importurilor de cereale din Ucraina pînă la sfîrşitul anului, iar lucru acesta se află deja în analiza Consiliul European.
„Ministrul ucrainean al Agriculturii a spus în videoconferinţa pe care am avut-o că România nu este piaţă de desfacere pentru cerealele din Ucraina, acestea nu sînt destinate pieţei din România şi atunci nu ştiu ce ar putea împiedica prelungirea interdicţiei de la 15 septembrie pînă la sfîrşitul anului. Cred că lucrurile sînt foarte clare şi CE nu ar avea niciun argument, lucru pe care l-am spus şi CE, dar l-am înştiinţat şi pe comisarul european pe agricultură, Janusz Wojciechowski”, a menţionat Barbu.
Adăuga comentariu