Boris Marian: Curtea Constituțională toarnă gaz pe foc (VIDEO)

Foto: moldovenii.md

Declarația a fost făcută de publicistul Boris Marian, miercuri, 19 februarie, în cadrul unei conferințe de presă la care un grup de intelectuali au făcut apel către popor să-și apere limba și demnitatea națională.

”Această hotărîre a CC este pur politică, ea nu are nimic comun cu filologia. Mă indignează că au folosit de atîtea ori problema limbii în chestiuni politice, s-a mai dat o nouă lovitură limbii moldovenești, statalității. Cel mai important este că se ruinează statalitatea moldovenească. Impunerea acestei probleme Moldovei, cu limba română, este un fel de cal troian pe care ni-l bagă, este un complot pentru a schimba statalitatea, puterea, după care vor veni și cei de peste Prut”, a declarat în cadrul conferinței Boris Marian.

”Nu punem problema limbii, dar, în situația asta ea este folosită ca chibritul aruncat în gaz. Situația din Ucraina s-ar putea repeta și la noi. Am avut un ”maidan” al nostru în Transnistria, al doilea – începe în Găgăuzia, 7 aprilie. Cît se mai poate. Iar Curtea Constituțională, în loc să aplaneze situația, să facă o împăciuire în popor, a aruncat acest chibrit pe rugul politic. Este o provocare făcută la comanda celor de la guvernare, care se cunoaște că primesc indicații de la București”, a mai specificat sursa citată.

Un grup de intelectuali din Moldova a făcut un apel către populație să se alinieze unei campanii de apărare a limbii de stat, a valorilor naționale și a demnității de neam. În apel poporul este îndemnat să ceară demisia judecătorilor Curții Constituționale, care au adoptat decizia din 5 decembrie 2013 și să-l declare pe Președintele României, Traian Băsescu, persoana non-grata în Moldova.
Curtea Constituțională a decis pe 5 decembrie că Declarația de Independență a Republicii Moldova este parte componentă a Constituției și prevederile ei sunt supreme celor constituționale. ”Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se spunea în decizia Curții Constituționale.

Declarația de Independență, care a fost adoptată pe 27 august 1991, prevede că limba de stat este limba română. De asemenea, documentul costată ”actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 si 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric şi de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei”. Prin aceeași Declarație, se cere ”lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia" prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991” și subliniază că ”fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940” a fost fondată RSS Moldovenești și instituirea hotarului între Moldova și Ucraina.