Cum am fost jecmăniți. Partea II: Masterclass pentru Soros

Foto: noi.md

În continuarea discuției începute, doctorul în economie, colaboratorul științific superior al Institutului de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Mihail Poisic, a precizat pentru NOI.md că „guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei încearcă să pună bacanala din ultimul timp pe seama factorilor destabilizatori externi, iar procesul de stabilizare îl atribuie în exclusivitate meritelor proprii”. „Oare chiar așa să fie?”, se întreabă expertul.

Interlocutorul a precizat că valuta, la fel ca orice altă resursă, se ieftinește atunci cînd oferta e mare și se scumpește, atunci cînd e deficit de ofertă. „Principalul factor care formează cererea și oferta este raportul dintre export și import. Comparativ cu anul 2013, anul trecut exportul mărfurilor moldovenești s-a redus cu 5,6% și raportul acestuia față de import (fără reexport) a constituit 1 la 3. Deficitul balanței comerciale a atins 3 miliarde de dolari SUA. Iar acest deficit trebuie acoperit cumva? În plus, investițiile străine directe în economia internă s-au redus cu aproape o pătrime”, a menționat expertul.

„Astfel, reiese că pentru Drăguțanu aceștia sînt factori externi? Doar toate cele enumerate sînt consecințe ale pseudoreformelor, ale creșterii nivelului de corupție, ale reducerii locurilor de muncă în sectorul real al economiei ș.a.m.d. În afară de aceasta, încasările de la casele de schimb valutar s-au redus cu 840 de milioane de dolari sau cu 31%. Și asta în condițiile în care remitențele oficiale către persoanele fizice au fost în creștere. Pentru prima dată în ultimii ani, volumul valutei convertite a fost mai mic decît suma transferurilor bănești oficiale în luna noiembrie cu 16,5%, iar în decembrie – cu 29,4%. Deja atunci, și destul de întemeiat, a început să crească nivelul de neîncredere față de leu”, a continuat Poisic.

„Evident, în aceste condiții cursul de 13,5 lei pentru 1 dolar, planificat de Ministerul Economiei spre sfîrșitul anului, nu mai este unul real”, a subliniat economistul.

Mihail Poisic este convins că „în acest moment, ceea ce s-a făcut în mare parte a ieșit la suprafață”. „Astfel, a apărut posibilitatea de a sistematiza și reevalua multe lucruri”.

„Totodată, trebuie avut în vedere și faptul că toate transferurile în lei între băncile comerciale din Moldova se efectuează în exclusivitate prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare, care este o subdiviziune structurală a Băncii Naționale a Moldovei. Anume de aceea BNM este prima care primește informații privind toate tranzacțiile efectuate. În afară de aceasta, din anul 2007, în Moldova este în vigoare Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care prevede ca organele abilitate să fie informate despre orice transferuri mai mari de 500 de mii de lei. În cazul unor suspiciuni rezonabile privind spălarea banilor, structurile competente sînt obligate să anunțe imediat organele de urmările penală”, a amintit expertul.

„Acum deja se știe că anume BNM a transferat în luna noiembrie 6 miliarde de lei «Băncii de Economii», care revenise sub «tutela» statului și care prin decizie de judecată a intrat în posesia a 56% din acțiunile băncii. La rîndul său, «Banca de Economii» a transferat imediat acești bani «Băncii Sociale» prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare, la fel a procedat și «Unibank», care a contribuit cu partea sa de bani. Judecînd după activele «Unibank», la 31 octombrie acestea constituiau 8,2 miliarde de lei, iar la 30 noiembrie – doar 3,4 miliarde de lei. Deocamdată nu știm de unde a venit restul sumei în mărime de 7 miliarde de lei, însă la «Banca Socială» în total au fost transferați aproape 18 miliarde de lei. Aceste date pot fi verificate de orice doritor pe site-ul băncii, unde la capitolul «alte active», la situația din 31 octombrie 2014 este indicată suma de 61 de milioane de lei, iar la 28 noiembrie această sumă a crescut pînă la 17,85 miliarde de lei”, a specificat economistul, precizînd că toată masa monetară din Moldova (M2), în luna noiembrie 2014, s-a cifrat la 43,9 miliarde de lei”.

„Aceste aproape 18 miliarde de lei au fost injectate, prin același Sistem automatizat de plăți interbancare, pe piața valutară non-cash pentru procurarea valutei străine, care, după convertire, a fost scoasă din țară. Bineînțeles, multe detalii concrete rămîn necunoscute pentru opinia publică. Însă deja este un fapt recunoscut că Moldova a pierdut un miliard de dolari din rezervele valutare și 6 miliarde de lei din patrimoniul național – dolarii au fost risipiți, iar leii au fost furați în cel mai obraznic mod. Toate acestea necesită o apreciere juridică adecvată, iar toți cei implicați trebuie izolați. În afară de aceasta, în țară a fost provocată intenționat o panică valutară, în urma căreia au fost jecmăniți cetățenii și businessul. Pierderile inflaționiste abia urmează. În orice țară din Uniunea Europeană, unde se zice că ne îndreptăm și noi, demult ar fi începute arestările celor vinovați”, a conchis Mihail Poisic.