Autoritățile vor să modifice statutul Găgăuziei – în numele Constituției

Foto: gagauzinfo.md

Xenia Florea

Săptămîna trecută, spicherul Andrian Candu a înregistrat la secretariatul parlamentului o inițiativă de creare a unui grup special de lucru. Acesta se va ocupa de „examinarea statutului autonomiei găgăuze în contextul prevederilor Constituției”.

Tentativa anterioară a centrului de a face modificări în legislația republicană, ce reglementează statutul juridic al UTA Găgăuz Yeri a generat un conflict acut dintre Chișinău și Comrat, desfășurarea demonstrativă, pe 2 februarie 2014 a referendumului privind vectorul politicii externe a RM și a statutului Găgăuziei, intentarea de cătr Procuratura Generală a dosarelor penale pe numele tuturor deputaților Adunării Populare, în baza articolului „Samovolnicie”, amenințările politicienilor de la Chișinău „de a corecta” competențele autonomiei, și drept consecință, întărirea forțelor pro-rusești în autonomie.

Au corectat, au corectat, dar nu au mai modificat

În februarie 2014, pe lîngă guvernul RM a fost creat un grup de lucru, sarcina căruia este elaborarea și introducerea modificărilor la legislația republicană, ce reglementează statutul juridic al UTA Gagauz Yeri.

Creînd grupul de lucru, sub pretextul necesității corectării legislației în vigoare, ce reglementează statutul juridic al Găgăuziei, guvernul a început să taie consecvent competențele autonomiei, reducînd-o la nivelul unui simplu raion. Guvernul nici nu a încercat să-și camufleze intențiile.

Precum scria atunci publicația „Kommersant”, primele documente ale grupului de lucru i-au șocat pe deputații găgăuzi. Ministerul Agriculturii, spre exemplu, a recomandat grupului de lucru să schimbe statutul Găgăuziei din „formațiune teritorială autonomă” în „formațiune administrativ-teritorială”. Adică să-i reducă statutul la un raion de rînd. Ministerul transporturilor în recomandările sale a scris că „toate competențele Găgăuziei, ce depășesc necesitatea culturală, trebuie excluse”.

SIS a propus lipsirea autonomiei de dreptul la autodeterminare în cazul pierderii suveranității RM, prevăzut de legea privind statutul special al autonomiei. Procuratura generală – anularea statutului de limbă oficială pentru limba rusă. MAI – obligarea autoritățile din Găgăuzia să poarte corespondența cu centrul doar în limba de stat (potrivit actualei versiuni a legii privind statutul special, corespondența este efectuată în două limbi).

Aceste propuneri au indignat Comratul. În cadrul ședinței extraordinare a Adunării Populare, la care au fost invitați primari și președinți ai trei raioane ale autonomiei, precum și patru deputați ai parlamentului, ce reprezentau Găgăuzia, au răsunat apeluri de a iniția un referendum privind ieșirea Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Și deși ministerul justiției a fost nevoit atunci să sisteze activitatea acestui grup de lucru de pe lîngă guvern, relațiile dintre Chișinău și Comrat s-au coborît mai jos de gradația zero.

Mergînd la o confruntare deschisă cu Chișinăul și desfășurînd pe 2 februarie anul trecut un referendum privind statutul și vectorul politicii externe, unitatea territorială autonomă Gagauz-Yeri i-a demonstrat univoc centrului că nu va mai permite limitarea și reducerea autonomiei la zero.

Centrul a reacționat la referendum printr-un val de represiuni. Premierul Iurie Leancă a calificat plebiscitul găgăuz drept o „nerespectare a legii”, care „stimulează fenomenul separatismului”. Și a declarat că autoritățile trebuie să introducă, în cel mai scurt timp, modificări la legislația ce reglementează competențele Găgăuziei, „începînd cu posibilitatea corectării statutului autonomiei”.

Și doar acum, după alegerea noului bașcan, relațiile dintre autoritățile centrale și conducerea Găgăuziei s-au ameliorat puțin. Pe 29 mai (pentru prima dată pe parcursul mandatului de președinte) Nicolae Timofti a efectuat o vizită în autonomie, fapt calificat de către experții de la Chișinău drept un bun prilej pentru reluarea dialogului dintre centru și Comrat.

Comisia – creăm, modificarea statutului – în minte

Potrivit proiectului lui Andrian Candu, grupul de lucru pentru ajustarea legislației în conformitate cu statutul special al autonomiei găgăuze trebuia creată pe principiul parității, din reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentului și deputaților Adunării Populare.

Scopul principal al grupului – asigurarea unui dialog permanent și constructiv dintre Chișinău și Comrat, elaborarea Planului de acțiuni pentru asigurarea funcționalității statutului special al UTA Gagauz-Yeri, elaborarea recomandărilor „pentru îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile centrale și cele locale, reieșind din practicile europene”, precum și armonizarea legislației naționale și a legislației autonomiei (desigur, trebuie ajustată legislația Găgăuziei).

Toate acestea sînt sarcini pe termen scurt. Iar „pe viitor, la etapa a doua sau a treia, a declarat Andrian Candu la un post TV, în cadrul acestui grup de lucru va începe examinarea posibilității modificării statutului Găgăuziei, deoarece însuși statutul special deja nu mai corespunde anumitor prevederi din Constituție”.

Reprezentanţii autonomiei de 20 de ani încearcă să atragă atenţia centrului asupra faptului că “problema găgăuză” nu este soluţionată pînă la capăt. În pofida adoptării în 1994 a Legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, împuternicirile prevăzute în aceasta, potrivit preşedintelui mişcării „Găgăuzia unită” („Единая Гагаузия”), deputatul Fiodor Gaguz, „în cel mai bun caz sunt implementate formal, în cel mai rău – sunt ignorate în totalitate.

Conform art. 27 al Legii privind statutul juridic special, această lege este una organică şi toate modificările şi completările trebuie adoptate cu 3/5 din voturile deputaţilor parlamentului RM. Reprezentanţii Găgăuziei, insistînd asupra faptului că Legea cu privire la statutul juridic este o lege specială a RM, consideră că parlamentul a încălcat această prevedere, cînd a lichidat pe teritoriul autonomiei Tribunalul Găgăuziei.

Acest fapt a fost făcut printr-o lege organică „Cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative”, în 2003. „Deşi pentru introducerea modificărilor şi completărilor la Legea „privind statutul juridic special al Găgăuziei („Gagauz-Yeri”), spre deosebire de alte legi organice, este nevoie de votul a cel puţin 3/5 din deputaţii Parlamentului Republicii Moldova. Nu pot fi făcute modificări şi completări într-o lege specială, prin adoptarea unor legi simple”, a declarat la finele anului trecut în cadrul unei conferinţe ştiinţifico-practice, deputatul APG Ivan Burgudji.

Dar şi însăşi lichidarea Tribunalului Găgăuziei, consideră reprezentanţii autonomiei, a încălcat integritatea şi autonomia autorităţilor regionale din UTA Gagauzia. Or, „principalele funcţii judecătorieşti ale Tribunalului de examnarea litigiilor dintre subiecţii de drept în cadrul acţiunilor jurisdicţiei Republicii Moldova privind obiectul de drept, reglementate de legislaţia centrală a statului, au fost transmise Curţii de Apel Comrat, iar funcţiile specifice suplimentare ale Tribunalului Găgăuziei de examinare a litigiilor, ce ţin de legislaţia UTA Gagauz Ieri nu au fost transmite vreunei instanţe a Republicii Moldova”.

Astfel că armonizarea legislaţiei naţoinale şi a legislaţiei autonomiei sunt necesare, într-adevăr. Însă deşi Andrian Candu, anunţîndu-şi iniţiativa de creare a grupului de lucru, a accentuat că „noi trebuie să construit treptat dialogul, pas cu pas să restabilim încrederea, care, într-o măsură oarecare, a fost şubrezită”, deja acum putem presupune că randamentul activităţii grupului mixt de lucru al Parlamentului şi APG, în cel mai bun caz, va fi egal cu zero, iar în cel mai prost – va duce din nou la acutizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat.

În primul rînd, cu an în urmă, Parlamentul deja a încercat să creeze un grup special similar. La mijlocul lunii martie 2014 (după referendumul din Găgăuzia) spicherul Igor Corman a semnat dispoziția privind crearea grupului de lucru „pentru examinarea problemelor, ce țin de executarea unor prevederi ale Constituției, referitor la statutul unității teritorial administrative Gagauz-Yeri”.

Președintele grupului a fost numit Dumitru Diacov. Grupul a primit sarcina de a examina modul de aplicare a prevederilor constituționale, ce țin de statutul special al autonomiei, să studieze compatibilitatea Legii privind statutul special al Găgăuziei cu prevederile Constituției RM și legislația conexă. Să analizeze relațiile curente dintre organele administrației centrale și autoritățile Găgăuziei și să înainteze propuneri pentru o colaborare mai eficientă între ele.

Însă mandatul parlamentului a expirat, iar grupul „privind Găgăuzia” de asemenea, și-a sistat activitatea, fără a elabora și propune ceva.

Al doilea motiv pentru scepticism – viziunile diametral opuse și, în esență, fără compromis ale politicienilor de la Chișinău și Comrat privind competențele regiunii.

Cu doi ani în urmă, cînd guvernul a încercat să limiteze la maximum competențele Găgăuziei și să reducă statutul autonomiei la statutul unui raion de rînd, deputații din APG au decis că în Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei „nu trebuie schimbată nicio virgulă, nici un punct, ci în întregime, fără vreo greșeală, să fie introdusă în Constituție”.

Deputații găgăuzi au dispus atunci comisiei juridice a Adunării Populare să pregătească și să expedieze parlamentului o inițiativă legislativă corespunzătoare, fapt ce a nemulțumit Chișinăul.

Tot atunci, parlamentul în persoana democraților, deputaților PLDM și PL nu a susținut inițiativa legislativă a Adunării Populare privind coordonarea cu APG a oricăror modificări la legea privind statutul juridic special al autonomiei

Iar anul acesta, între Adunarea Populară, parlament și Ministerul Justiției a apărut un litigiu principal privind numirea procurorului Găgăuziei.

În versiunea inițială a Legii „cu privire la statutul juridic al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, autonomia găgăuză avea dreptul să numească de sine stătător judecătorii, comisarii de poliție și procurorul UTA.

Însă după adoptarea proiectului de lege în 1994, treptat, puterea centrală a început să scoată din acest document anumite prevederi, reducînd esența acestuia. În 2003, Găgăuzia a fost lipsită de dreptul de a numi judecătorii, comisarii de poliție și procurorul.

Acum, în contextul examinării și adoptării noii legi cu privire la procuratură, Adunarea Populară a expediat Parlamentului o inițiativă legislativă privind operarea modificărilor la legea cu privire la procuratură și ajustarea ei în conformitate cu statutul privind statutul juridic special al Găgăuziei.

Potrivit inițiativei legislative a APG, candidatul la funcția de procuror al Găgăuziei trebuie înaintate de către Adunarea Populară. Totodată, acesta este numit în funcție prin ordinul procurorului general și cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

În același timp, potrivit publicației „Adevărul”, APG a solicitat Ministerului Justiției să-i ofere Adunării Populare dreptul de veto la numirea procurorului Găgăuziei. Însă Ministerul Justiției a decis că acest lucru este exagerat.

Deputații găgăuzi, de asemenea, propun extinderea competențelor procurorului autonomiei, pentru ca el să poată controla acţiunile procurorilo raionali. Însă liberal-democrații sunt categoric împotriva acestei propuneri. Iar liberalii, în general, nu acceptă ca candidaturile la postul de procuror al autonomiei să fie propuse de către Adunarea Populară a Găgăuziei.