Născut la 13 martie 1935 în satul Corlăteni, judeţul Bălţi, Liviu Damian a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova (1960).
A activat în calitate de redactor adjunct al revistei „Nistru”, redactor-şef al Comitetului de Stat pentru Edituri şi secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor (1976-1986).
A debutat editorial cu placheta de versuri „Darul fecioarei” (1963). Apoi tipăreşte o serie întreagă de volume reprezentative de poezie: „Ursitoarele” (1965), „Sînt verb” (1968, 1990), „De-a baba iarba” (1972), „Un spic în inimă” (1973, 2002), „Partea noastră de zbor” (1974), „Mîndrie şi răbdare” (1977), „Altoi pe o tulpină vorbitoare” (1978), „Salcîmul din prag” (1979), „Maraton” (1980), „Inima şi tunetul” (1981), „Coroana de umbră” (1982), „Cavaleria de Lăpuşna” (1985, 2004), „Scrieri” (vol. I-II, 1985), „Poezii şi poeme” (1986), „Saltul din efemer” (2003), continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.
Adăuga comentariu