Expert-Grup: Corupția din instituțiile de stat permite eschivarea de la plata impozitelor

Răspîndirea corupției în instituțiile publice permite agenților economici să se eschiveze de la plata impozitelor și să scape de pedeapsă.

Corupția este o barieră pentru micii antreprenori din economia neobservată pentru a intra în cîmpul legal. Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” Iurie Morcotîlo notează într-un comentariu privind economia neobservată că relațiile vicioase dintre corupție și economia neobservată s-au amplificat în ultimii ani în Republica Moldova și reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea durabilă a țării, transmite IPN.

Iurie Morcotîlo menționează că economia neobservată și corupția sînt strîns legate și se alimentează reciproc. Conform datelor oficiale, în ultimii ani ponderea economiei neobservate a variat în jurul pragului de 22%-24% din PIB-ul țării, cu excepția producției ilegale. Cel mai îngrijorător fapt, în opinia autorului, este că în ultimul deceniu s-a dublat ponderea producției ascunse în sectorul formal, deci a evaziunii fiscale. Ponderea acestei componente a economiei neobservate a crescut de la 4% din PIB în 2007 la 8% în 2016.

„Aceste tendințe îngrijorătoare vorbesc despre insuccesul reformelor structurale și a mediului de afaceri în ultimii ani, dar și a eșecului autorităților de a combate corupția în țară”, constată Iurie Morcotîlo.

Potrivit expertului, corupția este unul dintre factorii importanți care influențează evoluția economiei neobservate și care necesită de a fi luat în calcul la elaborarea politicilor în acest domeniu. Din cauza corupției, instituțiile de control ale statului nu sînt capabile să depisteze și să pedepsească activitățile ilegale și de evaziune fiscală, iar amplificarea economiei neobservate stimulează fenomenul corupției, deoarece servește sursă de „bani murdari” pentru mituirea funcționarilor.

Creșterea nivelului corupției și a economiei neobservate duce la majorarea discrepanței fiscale, diferența dintre veniturile fiscale colectate și cele potențiale. În ultimii ani discrepanța fiscală se estimează la 7% din PIB, ceea ce este echivalent cu aproape 9,5 milioane de lei în 2016.