Despre aceasta a declarat președintele Consiliului pentru Egalitate Ian Feldman, în cadrul emisiunii "Без галстуков" (Fără cravată) cu Alexandr Stahurschi pe canalul N4, relatează Noi.md.
Potrivit lui, statisticile deciziilor Consiliului arată că în Republica Moldova există o discriminare pe criterii lingvistice, în timp ce există două sau trei domenii principale în care are loc această discriminare lingvistică. În special, este vorba în primul rînd despre încălcarea dreptului de a primi un răspuns în limba de adresare, precum și despre neacceptarea de către instanțele de judecată a documentelor în limba rusă.
Ian Feldman a reamintit că legislația moldovenească prevede că persoanele care aparțin minorităților au dreptul să se adreseze organelor de stat în limba de stat sau rusă și să primească un răspuns în limba în care s-au adresat.
"Adică, dacă vă veți adresa în scris unei instituții de stat în limba rusă, ar trebui să primiți răspuns, la fel, în limba rusă. Dacă acest lucru nu se întîmplă, oamenii se plîng Consiliului și primesc decizia de constatare. Dar, din nou, totul trebuie să aibă o justificare rezonabilă. Există cazuri în care o persoană scrie, de exemplu, o scrisoare în limba de stat și apoi spune: "Răspundeți-mi în limba rusă, pentru că așa vreau eu" Adică, trebuie rezolvată problema reală a omului, atunci cînd el într-adevăr, nu înțelege, dar nu atunci cînd aceasta este o dorință a sa. Deoarece a traduce presupune un oarecare efort, înseamnă resurse suplimentare pentru această instituție de stat", a spus președintele Consiliului pentru Egalitate.
De asemenea, el a atras atenția asupra problemei neacceptării de către autoritățile judiciare a documentelor în limba rusă.
Potrivit lui, aici există foarte multe nuanțe tehnice: trebuie judecătorul să cunoască limba rusă sau nu, ce trebui să facă judecătorul și așa mai departe.
"Noi avem un răspuns la asta. În instanțe există traducători, iar judecătorul trebuie să transmită acest document la traducere dacă nu poate citi în limba rusă sau nu cunoaște prea bine limba rusă, iar acest lucru va întîrzia puțin procesul, în schimb persoana va avea dreptul la acces la justiție. Dar judecătorii nu cred acest lucru", a subliniat președintele Consiliului pentru Egalitate.
El a spus că ridică această problemă de fiecare dată în Parlament.
"Argumentul nostru este simplu și clar. Printre altele, conform legislației moldovenești, limba rusă este limba oficială în două regiuni. Există legea privind statutul Găgăuziei, unde există trei limbi oficiale: rusă, de stat și găgăuză, și există o lege privind statutul raioanelor de pe malul stîng al Nistrului, unde, la fel, există trei limbi oficiale: rusa, ucraineana și de stat. Adică, în două entități administrativ-teritoriale din Moldova, limba rusă este limba oficială. Prin urmare, este o prostie să spunem că aceasta este o limbă străină, că nimeni nu o cunoaște și nu ar trebui să o cunoască. Acest lucru este prevăzut de legislația Republicii Moldova. Ca să nu mai vorbim de articolul 13 din Constituție și o mulțime de alte astfel de argumente ", a spus Ian Feldman.
Potrivit lui, din păcate, situația nu se schimbă.
Președintele Consiliului pentru Egalitate a atras atenția și asupra faptului că există cazuri de discriminare și a altor limbi, nu numai a limbii ruse.
"Am luat în repetate rînduri decizii în situațiile în care autoritățile locale nu au putut răspunde unei persoane care li s-au adresat în limba oficială. Am luat o decizie când, de exemplu, site-urile orașelor din Găgăuzia nu erau disponibile în trei limbi, ci doar într-una - în rusă. Deciziile importante sînt plasate pe site-uri, iar informațiile publice trebuie să fie disponibile persoanelor în diferite limbi. Am decis de multe ori și împotriva organelor de stat atunci cînd oamenii s-au plîns de lipsa de informații în mai multe limbi. Există și problema privind faptul că prospectele medicamentelor nu sînt traduse și în limba rusă, ceea ce, de asemenea, este o discriminare", a spus Ian Feldman.
Adăuga comentariu