Licența și magistratura și le-a obținut la Iași, de profesie fiind avocat. A fost prefect al județului Suceava și primar al orașului Fălticeni. A fost ales membru corespondent al Academiei Române, Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți.
Credibilitatea operei sale vaste este incontestabilă și recunoscută, căci și-a dedicat viața cercetării tradiţiilor omului simplu de la țară, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a înveșnicit în monografiile sale: «Cimiliturile românilor» (1898), «Datinile noastre de naştere» (1909), «Datinile noastre de nuntă" (1910), «Credinţi şi superstiţii ale poporului român» (1915), «Descîntecele românilor» (1931), «Noţiuni de folclor (1933)», «Ouăle de Paşti» (1937) etc. Totodată, A. Gorovei a fost fondatorul şi directorul primei reviste româneşti de folclor «Şezătoarea» (Fălticeni 1892-1929).
Nu în zadar am înșiruit aici scurta notă biografică a autorului cărții «Monografia orașului Botoșani», am făcut-o pentru a sublinia încă o dată acel fapt ce personalități, profesioniști în domeniile sale de activitate, ne vorbesc peste timpuri despre limba moldovenească, fiind români și editînd în România cărți importante.
Nu de alta, dar odată ce cum spunea cunoscutul critic literar E. Botezatu: "Marile personalităţi ale trecutului răzbat spre noi cu lecţia lor de viaţă şi de creaţie, de muncă şi de slujire unui ideal", noi de ce punem la îndoială adevărul existenței limbii moldovenești?
Mai multe fotografii pot fi găsite AICI.
Adăuga comentariu