Astfel de postări văd pe rețelele de socializare/aud pe platforme mereu. Nu pot să tac. Nu pentru că sînt psiholog pentru copii. Nu pentru că sînt profesor cu experiență. Nici măcar nu sînt o mamă cu experiența - copilul meu și nici doi ani nu are! E mult mai simplu. Eu sînt copilul ăla prost.
Da, da. La 7 ani, citeam 32 de cuvinte pe minut pe silabe. La sfîrșitul clasei întîi, mama mea a fost chemată la școală pentru "discuții". Avusesem în ajun o sesiune de lectură pentru întregile clase paralele: fiecare copil a trebuit să-și aducă cartea preferată și să o prezinte. O fată a adus "Micul prinț". Cel amai bun elev a adus, desigur, Jules Verne. Eu am adus o carte de colorat. Cu zîne. Textul era, de asemenea, acolo, simbolic! Ceva de genul "Aceasta este zînă Flora". Sau "Colorează zînă Fauna și zînă Flora. Ce rochii frumoase au". Învățătoarea nu a apreciat acest lucru.
Continuare: ecology.md
Adăuga comentariu