După echinocțiul de primăvară, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, pînă la data de 21 iunie, cînd se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară, transmite Noi.mdcu referire la Digi24.ro.
În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, cîte 6 luni.
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are însă loc la aceeaşi dată, întrucît anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pămînt. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Cuvîntul „echinocţiu” derivă din cuvîntul francez „équinoxe”, care, la rîndul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” - „egal” şi „nox, noctis” - „noapte”.
Adăuga comentariu