La Casa Societății Istorice Ruse din Moscova (RIO) a fost prezentată o colecție de documente de arhivă, care demonstrează faptul că inițiatorul pactului Molotov-Ribbentrop a fost Germania hitleristă, iar Uniunea Sovietică a fost nevoită să semneze acest document pentru a-și asigura securitatea.
"Acesta este un volum întreg de documente dedicate în întregime relațiilor sovieto-germane în anii de dinainte războiului", a declarat președintele RIO și şeful Serviciului de Informații Externe, Sergei Narîşkin.
El a explicat că documentele prezentate în colecție confirmă faptul că nu Uniunea Sovietică, ci al treilea Reich a fost cel care a inițiat încheierea unui tratat de neagresiune, în care au fost delimitate, printre altele, şi sfere de influență.
Potrivit lui Narîşkin, conducerea sovietică la sfîrșitul anilor 1930 a fost la curent de obiectivele reale ale guvernelor occidentale, care se bazau pe pacificarea lui Hitler, precum și de intențiile Germaniei de a porni, în cele din urmă, un război împotriva URSS. Pentru URSS, semnarea acordului cu Germania a fost o decizie forțată, a adăugat el.
"Desigur, conducerea țării noastre nu a crezut într-o pace de durată cu agresorul", a subliniat Narîşkin.
Noua ediție a „Buletinului Arhivei Președintelui Federației Ruse” sub denumirea de „URSS - Germania: 1932-1941” a fost pregătită în colaborare cu “Istoria Sovietică” și Institutul Istoric German din Moscova. Cartea include documente din arhivele liderului sovietic Joseph Stalin și al Biroului Politic al ЦК ВКП(б), declasificate din 2006 pînă în 2015.
URSS și Germania au semnat un tratat de neagresiune la 23 august 1939 la Moscova. Conținutul său nu contravine normele dreptului internațional și practicilor contractuale ale statelor, adoptate pentru astfel de reglementări. În același timp, a fost semnat un protocol secret suplimentar în care au fost delimitate sferele de interese ale Uniunii Sovietice și ale Germaniei. În zona de influență a URSS au intrat ţările Baltice, vestul Belarusului și Ucraina, precum și Basarabia. Astfel, granița europeană a URSS a fost mutată mult spre vest.
Potrivit istoricilor militari profesioniști, acest pact a permis Uniunii Sovietice să ia o pauză pentru a se pregăti de război, să consolideze industria militară și să crească numeric Armata Roșie. În plus, la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, forțele naziste au fost nevoite să înainteze din ţinuturi mult mai îndepărtate. Datorită acestui fapt, URSS a reușit să evacueze la timp întreprinderile industriale spre est, dar și să mobilizeze multe divizii care îi țineau pe germani în apropiere de Moscova și Leningrad.
Adăuga comentariu