Oamenii de știință au numit poporul, ale cărui inimi îmbătrînesc mai încet decît cele ale altor locuitori ai Pămîntului

Cercetătorii au descoperit că membrii comunității tsimane, care trăiesc în adîncul junglei amazoniene din Bolivia, îmbătrînesc mai lent decît oamenii din restul lumii și niciunul dintre acești băștinași nu suferă de Alzheimer și alte boli ale bătrîneții, potrivit BBC.

În timp ce Martina Canchi Nate umblă prin jungla boliviană, jurnaliștii de la BBC o roagă să meargă mai încet ca să poată țină pasul cu ea. Buletinul ei arată că are 84 de ani, dar în doar 10 minute ea dezgroapă trei arbuști yucca pentru a le extrage tuberculii de la rădăcini, transmite Digi24.

Cu doar două mișcări de cuțit, femeia reușește să taie un un bananier. Martina este unul din cei 16.000 de băștinași tsimanes (ziși și tsimané sau chimane), o comunitate semi-nomadă care trăiește în adîncul junglei amazoniene, la 600 de kilometri nord de cel mai mare oraș din Bolivia, La Paz. Energia pe care o are nu este ceva neobișnuit pentru membrii comunității de aceeași vîrstă cu ea.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că acest grup are cele mai sănătoase artere din lume, iar creierul lor îmbătrînește mai lent decît cel al popoarelor din America de Nord, Europa și alte continente. Populația tsimane este o raritate. sînt unii din puținii oameni de pe planetă care mai trăiesc doar din vînat, cules și agricultură. Grupul este destul de mare pentru a putea reprezenta un eșantion științific semnificativ.

Cercetătorii conduși de antropologul Hillard Kaplan de la Universitatea din New Mexico i-au studiat timp de două decenii. Băștinașii tsimane sînt mereu activi - vînează animale, cultivă plante și împletesc acoperișuri din paie. Activitățile sedentare le ocupă mai puțin de 10% din zi, în comparație cu 54% pentru populațiile industrializate. O vînătoare durează, de obicei, peste opt ore și presupune parcurgerea unei distanțe de 18 kilometri.

Persoanele vîrstnice din comunitatea tsimane nu prezintă niciun semn că ar suferi de boli tipice pentru vîrstele înaintate, precum hipertensiune, diabet sau probleme de inimă. O echipă de cercetători, care au studiat 137 de mumii din Egiptul antic și din civilizațiile incașe și unangan (aleuți), au descoperit că 47 dintre acestea prezentau semne de ateroscleroză, ceea ce pare să dezmintă ideea că aceste probleme de sănătate sînt provocate de stilul de viață modern. În cazul populației tsimane din Amazon, 65% dintre persoanele de peste 75 de ani nu aveau nicio urmă de calciu în arterele coronare - semnul care arată că vasele de sînge sînt blocate și crește riscul unui atac de cord. În comparație, 80% din americanii cu vîrste mai mari de 75 de ani prezintă aceste probleme de sănătate.

„Arterele unui tsimane de 75 de ani sînt mai degrabă ca arterele unui american de 50 de ani”, a explicat unul dintre cercetători. Mai mult, creierul unui bătrîn din această comunitate este în general cu 70% mai puțin atrofiat decît cel al unei persoane de aceeași vîrstă în țări precum Marea Britanie, Japonia sau SUA. „Nu am găsit niciun caz de Alzherimer's în rîndul întregii populații adulte - este remarcabil”, a spus și doctorul bolivian Daniel Eid Rodriguez.