Grupul se declară ‘profund preocupat de (…) sentinţa disproporţionată impusă dlui Assange’ şi acuză Marea Britanie de prelungirea ‘privării (sale) arbitrare de libertate’.
Julian Assange a fost arestat pe 11 aprilie la Londra după ce Quito i-a revocat azilul diplomatic graţie căruia fondatorul WikiLeaks a rămas timp de aproape şapte ani în ambasada ecuadoriană din capitala Marii Britanii. Assange a reuşit astfel să evite un mandat de arestare britanic pentru acuzaţii de viol şi agresiune sexuală în Suedia, pe care le-a negat mereu.
Plîngerea pentru agresiune sexuală a fost lovită de prescripţie în 2015, iar în mai 2017 Suedia a abandonat procedurile în al doilea caz, din lipsa posibilităţilor de a face să avanseze ancheta.
Miercuri, Julian Assange a fost condamnat de tribunalul londonez din Southwark la 50 de săptămîni de închisoare pentru încălcarea condiţiilor eliberării provizorii.
Experţii ONU afirmă însă că lui Assange i s-a aplicat pedeapsa maximă de 12 luni de detenţie pentru o ‘infracţiune minoră’.
Ei mai explică faptul că australianul nu face în prezent obiectul unei urmăriri în justiţie în Suedia, întrucît ‘procurorul nu a depus plîngere împotriva lui Assange în 2017’ şi ‘a pus capăt anchetei’.
Totodată, Grupul de lucru se declară ‘preocupat de faptul că dl Assange este încarcerat de pe 11 aprilie 2019 în penitenciarul din Belmarsh, o închisoare de înaltă securitate, ca şi cînd ar fi fost condamnat pentru o infracţiune penală gravă’.
‘Acest tratament pare să contravină principiilor de necesitate şi de proporţionalitate prevăzute de standardele referitoare la drepturile omului’, se mai spune în comunicat.
Adăuga comentariu