Zelenski se declară deschis la compromisuri

Chestiunea neutralităţii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului, este ''studiată în profunzime'', a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat duminică unor mass-media ruse independente, în care a menţionat printre altele că doreşte să coopteze cu ţările vecine într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor.

Unul dintre elementele negocierilor priveşte ''garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostru'', a spus Zelenski în interviu, potrivit agenţiilor AFP şi EFE. ''Sîntem pregătiţi să-l acceptăm. Acest punct al negocierilor (...) este în discuţie, este studiat în profunzime'', a indicat el.

''Dar nu vreau să fie încă o hîrtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta'', a ţinut Zelenski să adauge, făcînd referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.

Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întîlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întîlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.

Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întîi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate. ''Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sînt trupe'' ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.

Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucît va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.

Cît despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune ''trebuie abordată şi soluţionată''.

El a confirmat că sînt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionînd că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de ''respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine''. ''Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sînt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră'', a semnalat preşedintele ucrainean.

În ce priveşte ''denazificarea'' şi ''demilitarizarea'' Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.

Şeful statului ucrainean a mai menţionat că nu agreează ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de menţinere a păcii în Ucraina, întrucît efectul acestui demers ar fi un conflict îngheţat în Ucraina.

Interviul a fost acordat postului de televiziune Dojd, website-ului Meduza (ambele fiind anti-Kremlin şi au fost blocate în Rusia după declanşarea războiului în Ucraina) şi cotidianului Kommersant. Agenţia Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, a cerut mass-media ruse să nu publice interviul cu Zelenski, avertizîndu-le că, în caz contrar, vor fi sancţionate.

Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace se vor întîlni începînd de luni în Turcia, la Istanbul, pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, ''demilitarizarea'' şi ''denazificarea'' acesteia (o referire la unităţile de extremă dreaptă integrate în armata ucraineană, precum batalionul Azov), un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat pînă în prezent o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.

Începute cu întîlniri fizice între cele două delegaţii, negocierile ruso-ucrainene s-au desfăşurat ulterior online într-un ritm aproape zilnic. Deşi după primele contacte cele două părţi manifestaseră un anumit optimism, săptămîna trecută ele au recunoscut divergenţe semnificative.