Virusologul susţine că persoanele cu simptome mai uşoare de COVID-19 sau chiar cele asimptomatice ar putea beneficia de pe urma altor infecţii de la alte coronavirusuri, în anotimpul rece. Studiul lui arată că există la un anumit nivel o imunitate în rîndul populaţiei de la alte coronavirusuri.
Echipa lui Drosten a fost implicată în studiul aşa numitelor celule T ajutătoare, care sînt un factor al răspunsului imun. Cînd au examinat aceste celule de apărare, cercetătorii au văzut că la 34% dintre pacienţi, celulele T reactive recunoşteau anumite părţi ale noului coronavirus.
Aşa numita reactivitate poate fi aşteptată la contactul cu boala. Cu toate acestea, pacienţii nu au avut niciun contact cu SARS-CoV-2, potrivit lui Drosten. Faptul că mai existau celule reactive se poate datora infecţiilor cu coronavirusuri umane în anotimpul rece.
Christian Drosten a făcut prima astfel de observaţie la nivel global, dar a avertizat că rezultatele nu trebuie să fie interpretate excesiv. În niciun caz, concluzia nu este că o treime din populaţie este imună.
Există şi alte explicaţii pentru oamenii cu simptome uşoare sau asimptomatici. Persoanele afectate au primit mai puţine virusuri la început sau au o imunitate şi o formă fizică foarte bună, în general.
A fost necesară sau nu carantina totală?
Cînd a discutat despre estimările Institutului Robert Koch a numărului de cazuri după carantină, Drosten a spus că statisticile pot fi denaturate. Aşa că, a solicitat unui grup specializat să calculeze un model ţinînd cont şi de alte efecte.
Drosten a subliniat că testarea a fost crescută foarte puternic în luna martie, în timp ce numărul de infecţii a crescut şi el în timp real: 87.000 de teste au fost făcute într-o săptămînă începînd cu 2 martie, 127.000 săptămîna următoare şi 348.000 după alte 7 zile.
Însă, apoi, testarea a rămas la fel şi cercetătorii se întreabă acum dacă a fost sau nu necesară carantina totală în ţările care au luat această decizie.
Adăuga comentariu