Mentalitate modificată genetic

În Moldova, de aproape un sfert de secol există legi care reglementează importul produselor ce conțin organisme modificate genetic, dar în toți acești ani, s-ar putea spune, mai că nu au funcționat.

După ce a primit statutul de țară candidată la UE, Republica Moldova este obligată să armonizeze legislația națională cu directivele UE. În mai multe țări ale Uniunii Europene, prezența OMG în produse este marcată în mod corespunzător, iar în unele state europene acestea sunt chiar interzise. În ciuda faptului că autoritățile adaptează legile la standardele UE, printre experți există opinia, că introducerea noilor standarde în Republica Moldova va dura mult, și nu se știe cine va birui - birocrația europeană, sau mentalitatea locală modificată genetic și corupția.

Nu există semnalmente de gust și culoare

Pe mulți dintre noi astăzi ne preocupă starea mediului și calitatea alimentelor pe care le consumăm. Fiind la cumpărături, unii dintre noi citesc cu atenție etichetele alimentelor, în încercarea de a găsi informații despre prezența organismelor modificate genetic (OMG) în ele. Nu se dorește a fi consumate, bănuind că pot avea un impact negativ asupra sănătății, deoarece modificările în ADN-ul OMG se fac intenționat, prin inginerie genetică. Cel mai des aceasta este folosită pentru a îmbunătăți calitatea plantelor și a microorganismelor. Mai rar – a animalelor, pentru a le da caracteristici noi.

Savanții au creat OMG pentru a crește productivitatea plantelor, pentru a le face mai rezistente la condiții meteorologice extreme (secetă și îngheț), la diferite tipuri de viruși și insecte parazite. Mulți poate nici nu își dau seama, dar azi OMG găsim în ceaiuri, cafea, sucuri de fructe, apă minerală, sosuri, ciocolată, precum și în legume și fructe. Probabil, putem vorbi despre conținutul de OMG în boabele de soia, porumb și rapiță. Dacă judecăm logic, aceste organisme modificate genetic sunt prezente și în acele produse, la fabricarea cărora se folosește soia, de exemplu, crenvurștii, mezelurile.

Deși știința modernă caută metode de a spori rezistența și productivitatea plantelor, pentru a hrăni populația în creștere a planetei, impactul negativ al OMG asupra organismului uman nu poate fi ignorat: acestea includ posibile reacții alergice, modificări ale microflorei intestinale și tulburări metabolice. Și dacă cumpărăm legume și fructe de sezon din piețele din Moldova în speranța că acestea sunt fără OMG, atunci nu putem spune același lucru despre produsele similare, cumpărate din magazin. Aceste organisme se pot conține nu numai în boabele de soia, porumb, rapiță, ci și în dovlecei, cartofi, sfeclă, roșii, morcovi, ceapă, cereale, ulei vegetal și altele. Și, din păcate, este imposibil să identifici OMG la pipăire, din ochi sau miros, asta se poate face doar cu ajutorul testelor de laborator.

De dragul intrării în UE

De aceea, reieșind din impactul negativ al OMG asupra sănătății umane, unele state adoptă documente relevante, care interzic extinderea OMG pe teritoriul țărilor lor. În UE, OMG au fost interzise legal în Franța, Germania, Austria, Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Letonia, Lituania, Luxemburg, Bulgaria, Polonia, Danemarca, Malta, Slovenia, Italia și Croația. În 64 de țări din întreaga lume, au fost elaborate legi, care reglementează marcarea produselor modificate genetic. Printre acestea - toate țările membre ale Uniunii Europene, Australia, Japonia și altele.

Republica Moldova devenind candidată la aderarea la UE, a fost obligată să-și ajusteze legislația internă la standardele Uniunii Europene, concentrată fiind pe Planul național de acțiune pentru aderarea Republicii Moldova la UE pentru perioada 2024-2027.

În vederea armonizării legislației, în anul 2022 Parlamentul a adoptat două documente - Legea nr. 152/2022 „Cu privire la reglementarea și controlul asupra organismelor modificate genetic”, iar în 2023 - Legea nr. 394/2023 „Cu privire la produsele alimentare pentru animale și furajele modificate genetic”.

Legea nr.152/2022, în conformitate cu „principiul precauției, pentru a evita efectele negative asupra sănătății umane și asupra mediului”, interzice „eliberarea intenționată în mediu a unui organism modificat genetic, inclusiv pentru cercetare și dezvoltare sau în orice scop”, fără permisiunea Agenției Mediului.

Este interzisă cultivarea: 1) plantelor superioare modificate genetic, cu excepția cercetărilor științifice efectuate izolat, cu excluderea posibilității de polenizare cu speciile înrudite; 2) plantelor superioare modificate genetic în arii special protejate de stat, precum și în vecinătatea lor la o distanță mai mică decât distanța față de sursele de polen adiacente, care ar putea provoca polenizarea nedorită nenativă; 3) soiurile de plante modificate genetic în scop comercial în termen de 20 de ani de la data adoptării prezentei legi.

Documentul mai prevede că niciun OMG nu poate fi considerat adecvat pentru introducerea pe piață fără a fi în prealabil testat satisfăcător, în faza de cercetare și dezvoltare, în ecosistemele care pot fi afectate de utilizarea acestor organisme. OMG nu pot fi introduse pe piață ca produse separate sau ca o componentă a unui alt produs fără permisiunea Agenției pentru Protecția Mediului și fără marcajul corespunzător pe ambalaj. A fost introdusă o interdicție privind introducerea pe piață a organismelor modificate genetic, care conțin gene de rezistență la antibioticele, utilizate pentru tratarea bolilor umane sau animale.

Această lege descrie, de asemenea, competențele tuturor agențiilor guvernamentale relevante pentru introducerea și plasarea OMG pe piața internă - Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Agenția pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Mediului, Inspectoratul de Protecție, Comisia Națională pentru Securitate Biologică, precum și procedurile de obținere sau revocare a autorizației, efectuarea unei evaluări a riscurilor de mediu, perioada de obținere a autorizațiilor și multe altele.

Legea nr. 394/2023 stabilește procedura de înregistrare și supraveghere a produselor alimentare și furajelor pentru animale, modificate genetic; stabilește cerințe pentru marcarea acestora, trasabilitatea, monitorizarea impactului asupra mediului și, după caz, asupra sănătății și bunăstării umane, și prevede măsuri de gestionare a riscurilor, inclusiv, dacă este necesar, retragerea produselor.

La 4 septembrie, curent, plus la cele două legi menționate mai sus, Cabinetul de Miniștri al Moldovei a aprobat un nou Regulament privind circulația transfrontalieră a OMG . După cum se menționează pe site-ul Ministerului Mediului, șeful căruia a și prezentat documentul în ședința de guvern, prin adoptarea acestui document Republica Moldova „își confirmă angajamentul față de respectarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea, al cărui scop este prevenirea impactul negativ al OMG asupra biodiversității și sănătății umane”.

Regulamentul prevede o serie de obligații. Prima - exportatorii de OMG, destinate eliberării lor premeditate în mediul ambiant, sunt obligați să notifice în prealabil țările importatoare, ca acestea să poată evalua riscurile și să ia deciziile adecvate. A doua - înainte de a efectua transferuri transfrontaliere, exportatorii sunt obligați să furnizeze informații exacte și complete despre conținutul de OMG în produse și să obțină acordul scris din partea țării importatoare. A treia - produsele cu OMG, exportate sau importate, trebuie să fie clar identificate, ambalate într-un mod sigur, ele urmează a fi abordate și transportate respectiv. Desigur, documentul prevede și sancțiuni pentru încălcarea regulilor și reglementărilor stabilite.

„Adoptarea acestui Regulament este un pas important pentru a asigura gestionarea responsabilă a OMG, a proteja biodiversitatea și sănătatea cetățenilor noștri. Este esențial să respectăm standardele internaționale, să garantăm siguranța alimentară și să protejăm mediul”, a declarat ministrul mediului Sergiu Lazarenco, citat în comunicatul de presă al Ministerului Mediului.

Obligațiuni la indigou

E de menționat, că legile adoptare de actuala guvernare în vederea reglementării problemei managementului produselor cu OMG nu sunt primele la acest subiect. Din cele relatate pentru portalul Noi.md de Ilie Trombițchii, director executiv al Asociația Internaționale a Păstrătorilor r. Nistru, un act normativ analogic a fost adoptat acum 23 de ani. Parlamentul Moldovei, primul în CSI, a adoptat Legea «Privind securitatea biologică», încă în a.2001. Potrivit ecologistului, aceasta mai mult sau mai puțin corespundea directivei europene din a.2001, care este în vigoare și în prezent. Legea în sine era bună, însă a funcționat, de facto, la doar 20%.

– În esență, noua lege privind OMG a apărut doar pentru că obligațiile Georgiei, Moldovei și Ucrainei față de UE au fost scrise la Bruxelles conform unui șablon comun”, își exprimă părerea Ilie Trombițchii. – Moldova, spre deosebire de celelalte două țări, din a.2021 avea deja o lege corespunzătoare legislației UE. Dar din moment ce au scris că este nevoie de o nouă lege, înseamnă că au adoptat una nouă, deși cea veche ar fi putut fi modernizată. Noul regulament descrie mai detaliat procedurile care trebuie urmate pentru importul de OMG și produse ce conțin modificări genetice, și denumește agențiile responsabile pentru anumite aspecte.

Printre acestea se numără Comisia Națională pentru Securitate Biologică, care acționează ca un organism consultativ, din care face parte și Ilie Trombițchii. El este singurul ei reprezentant, pe care guvernul l-a păstrat din componența comisiei similare, care funcționa din a.2003.

Interlocutorul Noi.md spune că timpul va arăta în ce măsură vor fi respectate prevederile legilor adoptate de autorități. Prin lege, importul produselor modificate genetic în țară este interzis, dar nimeni nu controlează acest proces.

– Abordarea fiecărui organism modificat genetic este individuală, și introducerea lui în mediul ambiant sau plasarea pe piață necesită o decizie la nivel național, explică directorul executiv al Eco-TIRAS. – În prezent, în Moldova nu este înregistrat pentru cultivare nici un singur soi de plante, iar tendința generală a țării este de a nu le permite în viitorul previzibil, de a ne concentra pe soiurile obținute ca urmare a ameliorării tradiționale și pe hibrizii lor. Această abordare a fost adoptată pentru a reduce riscurile social-economice asociate cu orientarea țării spre exporturile către țările UE, unde OMG nu-s foarte populare.

Totodată, ecologistul a remarcat că în Moldova este utilizat pe larg erbicidul glifosat, dezvoltat special pentru a proteja de buruieni soiurile de plante modificate genetic. Acest lucru indică indirect, că soiurile utilizate, în special rapița, pot fi modificate genetic. Și în magazinele din Republica Moldova găsești o mulțime de produse care conțin OMG, pentru că vama practic nu acordă atenție acestui lucru.

– Toți aduc în țară ce doresc, iar la vamă este suficient să declare pur și simplu că produsul importat nu conține OMG, extrem de rar cineva verifică acest fapt, spune Ilie Trombițchii. – Dacă ei nu pot combate comercializarea peștelui prins prin braconaj, atunci ce putem spune despre OMG, a căror prezență se verifică prin teste și costă foarte mulți bani.

Încetinește, nu snickersa!

Și deputatul Radu Mudreac, în confirmarea spuselor șefului Eco-TIRAS, spune că în cazul tuturor produselor importate în Republica Moldova vama nu verifică prezența OMG. Iar dacă în țara noastră ajunge un produs cu marcajul UE, acesta în general este lăsat să treacă fără verificare, bazat doar pe încredere.

– Produsele sunt importate în Moldova în baza unei declarații pe răspunderea personală a producătorilor şi importatorilor, care indică absența acestor organisme, a spus R. Mudreak. – În Moldova nu există laboratoare, care să permită testarea și identificarea OMG în produse. În ultimii 15-20 de ani, niciun tip de produs nu a fost retras din comerț din cauza prezenței în el a organismelor modificate genetic. „Cola”, „Fanta”, „Snickers”, „Mars”, „Twix” - toate acestea-s OMG. Lista poate fi continuată. Iar legile adoptate de autorități au ca scop nu controlul produselor importate în țara noastră și interzicerea comercializării celor care conțin OMG, da reglementarea standardelor admise ale acestor organisme și obligarea importatorilor să le eticheteze clar și precis. Dacă nu există informații relevante despre produse, atunci acestea nu ar trebui să fie permise deloc în Republica Moldova, dar nimeni nu face asta.

În același timp, potrivit alesului poporului, alimentele cu OMG fac concurență serioasă celor produse de producătorii locali. Radu Mudreac spune că, din punct de vedere economic, produsele care conțin OMG ar trebui să coste cu 25-30% mai puțin ca cele naturale. Acestea trebuie să fie etichetate corespunzător și plasate pe rafturi aparte. Daca stau alături cu produsele naturale, costă mult mai ieftin si nu au etichetarea corespunzătoare, atunci, desigur, cumpărătorul este astfel indus în eroare și le ia anume pe ele. Din acest motiv, producătorul moldovean falimentează automat, căci marfa lui va sta pe rafturi și se va strica.

Și directorul executiv al Eco-TIRAS a remarcat că, dacă am adopta o abordare strictă, atunci în mare parte ceea ce avem azi în magazinear fi interzis.

– Fiecare baton de ciocolată Snickers sau Mars cade sub incidența acestor proceduri, de aceea cred că procedurile vor fi aplicate selectiv, în special pentru loturile mari de hrană pentru animale și produse vegetale care conțin MG, sugerează directorul executiv al Eco-TIRAS. – Situația în care, de exemplu, avocado din comerț este 100% modificat genetic, va continua să fie ignorată, în pofida legii.

Factorii de rentabilitate și oportunitate

Spre deosebire de deputatul Radu Mudreac, Ilie Trombițchii susține că astăzi în Moldova există posibilitatea de a verifica prezența OMG în produse, dar problema principală este lipsa de personal profesionist, din moment ce nimeni nu vrea să lucreze pentru salarii mici. Teoretic, este posibil să fie controlată piața moldovenească și să fie identificate produsele care conțin OMG, însă aici contează „factorii de rentabilitate și oportunitate” .

– Severitatea legilor noastre este compensată de opționalitatea respectării acestora, spune ecologistul. – Prin urmare, cred că odată cu adoptarea noii legi situația nu se va schimba prea mult. Fiecare analiză privind prezența OMG într-un produs sau, de exemplu, o cultură costă cel puțin 400 de euro, dacă vorbim de soia modificată genetic, de porumb, atunci există o duzină de modificări și fiecare necesită o analiză separată.

Iar prevalența acestor gene în rapița, soia și porumbul cultivate în țară este destul de mare din cauza unei anumite anarhii în producerea și importul materialului semincer, depozitarea și transportarea acestuia, prin urmare stabilirea ordinii, inclusiv a principiului de urmărire, va dura mult timp, este convins Ilie Trombițchii. Totuși, aceasta este o cerință a UE și, pentru a avea șansa de a deveni membri cu drepturi depline, autoritățile încearcă măcar să armonizeze legislația. Dacă va funcționa aceasta sau nu, cel mai probabil, nu mai este preocuparea lor.

Iar cumpărătorul, care nu poate lesne înțelege legile și reglementările, cel mai bine este să nu-și asume riscuri, da să încerce, în măsura posibilităților, să cumpere produse autohtone. Și astfel să sprijine producătorii locali și să aibă grijă de propria sănătate.

Dar dacă rezumam toate discuțiile cu specialiștii preocupați de sănătatea moldovenilor, atunci cel mai corect este să interzicem complet cultivarea și importul oricăror mărfuri care conțin OMG: și sub formă de semințe și răsaduri, și sub formă de hrana pentru animale si produse alimentare pentru oameni.

Lidia Ceban