Gazele de șist, răspunsul dat de Europa de Est dominației Gazprom

Foto : blogspot.com

Polonia şi Ucraina, doi dintre principalii clienţi ai Gazprom, s-au declarat pregătite să investească miliarde de dolari în gazele de şist pentru a-şi reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti, un nou pas făcut de ţările din Europa Răsăriteană în lupta cu dominaţia gigantului rus, scrie AFP într-o analiză.

De asemenea, responsabili politici din România şi Lituania, consumatori mai puţini importanţi, dar foarte dependenţi de gazul rusesc, s-au pronunţat recent public în favoarea acestor resurse de hidrocarburi numite “neconvenţionale".

In România, coaliţia de centru-stînga aflată la putere nu a prelungit moratoriul privind exploatarea gazelor de şist la expirarea acestuia, în decembrie 2012. Primul ministru Victor Ponta a sfîrşit prin a se declara favorabil exploatării gazelor de şist, în pofida controverselor legate de utilizarea metodele de fracturare hidraulică.

În luna octombrie a anului trecut, premierul polonez Donald Tusk a calificat gazul de şist drept o “prioritate". Polonia, pentru care importurile din Rusia asigură două treimi din consumul de gaze naturale, intenţionează să investească 12,5 miliarde de euro pentru exploatarea unor zăcăminte evaluate la circa două miliarde de metri cubi.

Însă vestea cea mai importantă a venit din Ucraina, cel mai important client al Gazprom. Luna trecută, la Forumul de la Davos, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a semnat cu grupul anglo-olandez Shell un contract pentru zăcămîntul Iuzovske, din estul Ucrainei. Autorităţile ucrainene au evocat o investiţie de peste 10 miliarde de dolari, pentru o producţie potenţială de 20 de miliarde de metri cubi pe an, respectiv două treimi din volumul de achiziţiile de gaze ale Ucrainei din Rusia în 2012.

Pentru ţările din Europa de Est gazul de şist pare seducător. In Statele Unite, exploatarea acestor gaze menţine preţurile la un nivel scăzut de cîţiva ani şi asigură sute de mii de locuri de muncă. Ca reacţie, Gazprom, care controlează peste un sfert din consumul de pe bătrînul continent, se agaţă de ideea contractelor pe termen lung indexate la cursul petrolului, mai scrie agenția franceză, preluată de Agerpres.

Potrivit unui raport publicat în luna mai de firma de consultanţă KPMG, Polonia, România şi Ucraina sînt cele mai promiţătoare pieţe din Europa de Est pentru gazul de şist. Aceste ţări oferă “susţinerea politică necesară, infrastructura existentă şi o experienţă de producţie importantă", estimează experţii KPMG.

Însă analiştii privesc aceste proiecte cu o mare prudenţă, subliniind incertitudinea legată de nivelul real al rezervelor. În Polonia, americanii de la ExxonMobil au finalizat anul trecut operaţiunile de explorare, care nu au oferit rezultatele aşteptate.

Potrivit lui Valeri Nesterov, analist la Sberbank Investement Research, previziunile de producţie rămîn “puţin semnificative", iar explorarea “dă rezultate mai degrabă dezamăgitoare". “Pentru moment, în România, Lituania, Polonia şi Ucraina gazul de şist este mai ales un mijloc de a face presiuni asupra Gazprom pentru a-şi reduce preţurile", consideră analistul.

Polonia şi Lituania au evocat, în ultimele luni, ameninţarea procedurilor în fata justiţiei internaţionale pentru a obţine reduceri de preţuri de la Gazprom, a cărui profitabilitate se diminuează. De asemenea, autorităţile de la Kiev refuză, de la finele lui ianuarie, să onoreze o factură de şapte miliarde de dolari care corespunde gazului rusesc contractat, dar neconsumat în 2012.