Curtea Constituţională se află în dependenţă directă de actorii politici

Foto: infomoldova.net

În ultimul timp, Curtea Constituțională (CC) a luat mai multe decizii care nu doar au șocat întreaga țară, ci și au avut o rezonanță puternică peste hotarele Moldovei. În opinia experților, în mare parte, din cauza politizării și indeciziei magistraților CC, criza politică din țară s-a transformat în criză constituțională. Iar criza constituțională s-a transformat într-un haos total, cu care ne confruntăm în prezent.

Datorită recentelor amendamente legislative votate și publicate în trei zile, CC a obținut dreptul de a sista orice act contestat, ceea ce îi oferă împuterniciri practic nelimitate. Și asta în condițiile în care nu se pune problema zilei de mîine, or, judecătorii CC nu pot fi înlocuiți pe perioada exercitării mandatului și se află în afara criticii și responsabilității pentru deciziile luate. Proiectul de lege aprobat de Parlament în prima lectură, vinerea trecută, permite organului legislativ să revoce membrii CC în cazul pierderii încrederii sau încălcării jurămîntului. Însă tentativa de a influența statutul special al magistraților CC a stîrnit nemulțumirea celor care sînt mulțumiți de situația actuală.

*Cea mai sigură pîrghie

Mai multe decizii din ultimul timp denotă foarte clar că reprezentanții actualei elite politice au reușit să stabilească un dialog bun cu membrii CC. Un șir întreg de chestiuni care pot și trebuie soluționate în CC, conform prevederilor constituționale și democratice, au fost interpretate pur din punct de vedere politic, fiind camuflate cu subtilități juridice și fraze solemne. Totodată, unii magistrați se avîntă în declarații răsunătoare cu subtext politic evident. Toate acestea demonstrează că, în Moldova, CC demult a devenit direct dependentă de actorii politici.

Liderii fostei Alianțe pentru Integrare Europeană au criticat dur și nu fără temei activitatea CC din perioada guvernării PCRM, însă după accederea la putere poziția acestora față de această structură s-a schimbat cardinal, or, CC este cea mai sigură pîrghie, care, în caz de necesitate, ajută la menținerea puterii și obținerea unor avantaje politice asupra concurenților. Însă, dacă anterior se mai observau unele divergențe între magistrații desemnați în perioada guvernării comuniștilor și cei noi, atunci, după revocarea lui Dumitru Pulbere din funcția de președinte al CC, acest echilibru firav practic a dispărut. Iar după apariția magistraților noi, raportul de forțe în CC s-a schimbat definitiv.

Părea că CC nu mai poate uimi societatea cu nimic, însă decizia privind neconstituționalitatea desemnării lui Vlad Filat în calitate de premier interimar a bulversat majoritatea politicienilor și partenerilor străini care urmăresc evoluția situației din Moldova. ”Premierul demis prin moțiune de cenzură, fiind suspectat în acte de corupție, nu poate exercita acest mandat”, a decis CC. De menționat că autorii sesizării nu au abordat problema atît de larg, însă, din considerente înțelese doar de magistrați, CC a decis să depășească cadrul acestei sesizări.

Pe de o parte, o anumită logică juridică în decizia CC există, însă ea contravine principiului prezumției nevinovăției și altor norme ale Constituției. Potrivit aceleiași logici, în cazul în care de corupție a fost acuzat întreg Guvernul, atunci niciunul dintre membrii acestuia nu sînt în drept să exercite interimatul în Executiv. Aproape toată lumea a apreciat că decizia CC este una politică și se încadrează în agenda unui partid anumit. Chiar și președintele Nicolae Timofti, care se străduie să nu se amestece în disputele politice dintre cei care l-au ales, a declarat că decizia este politică. De aceeași părere sînt și unii oficiali de rang înalt din UE și SUA.


*CC vine în ajutor

La timpul respectiv, răsunătoare a fost și decizia CC privind verificarea constituționalității alegerilor prezidențiale din 16 decembrie 2011, precum și decizia Parlamentului privind stabilirea alegerilor repetate pentru 15 ianuarie 2012. Ambele acte normative au fost declarate ilegale din cauza încălcării principiului votului secret, deoarece liderii politici au obligat deputații să demonstreze buletinul de vot. Drept rezultat, alegerile prezidențiale repetate au devenit imposibile și coaliția de guvernămînt a obținut timp suplimentar pentru identificarea unui candidat potrivit pentru această funcție. Concomitent, au fost scoși din joc doi pretendenți înregistrați – fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Leonid Talmaci, înaintat de PCRM, și analistul politic Oazu Nantoi, care și-a înaintat candidatura de sine stătător. Dacă nu ar fi fost decizia CC, AIE nu avea altă variantă decît să voteze pentru unul dintre acești doi candidați sau să dizolve Parlamentul și să anunțe alegeri anticipate.

La sfîrșitul anului 2011, CC a declarat neconstituțională legea prin care Guvernul își asuma responsabilitatea față de Parlament în perioada vacanței parlamentare. Astfel, au fost anulate amendamentele anti-raider operate la cîteva legi. Executivul a recurs la această măsură după înstrăinarea ilegală a acțiunilor unor bănci moldovenești și companii importante prin intermediul unor firme offshore. După această decizie a CC, raiderii s-au activizat și au întreprins încă un șir de atacuri asupra unor întreprinderi profitabile. În legătură cu aceste acțiuni, CC a fost supusă mai multor critici. Mai mult, în opinia unor politicieni și experți, decizia CC a fost luată în urma unor lobby din partea anumitor personaje politice interesate de acapararea unor companii.

Ajutorul din partea CC a fost la țanc și atunci cînd fostul lider al Alianței ”Moldova Noastră”, Serafim Urechean, risca să-și piardă fotoliul de președinte al Curții de Conturi. Potrivit autorilor sesizării, numirea lui Urechean s-a produs cu grave încălcări ale legislației în vigoare, iar candidatul nu corespundea cerințelor pentru această funcție. Sesizarea a fost examinată foarte operativ, iar decizia a fost în favoarea lui Urechean. Și asta în condițiile în care juriștii consideră că magistrații au trebuit să depună eforturi consolidate pentru a argumenta juridic decizia respectivă, deoarece, în conformitate cu Legea privind Curtea de Conturi, candidatul nu poate, în ultimii doi ani, să dețină funcții de răspundere, desemnarea sau alegerea în care sînt reglementate de Constituție și legile organice. Este evident că aceste prevederi se referă la funcția de deputat, deținută anterior de Serafim Urechean.

*Sub presiune politică

Dacă unele decizii ale CC sînt adoptate foarte operativ, altele sînt tergiversate la maxim. Un exemplu elocvent este sesizarea privind legalitatea interzicerii simbolurilor comuniste – secerii și ciocanului. Legea contestată a fost aprobată în iulie 2012 și a intrat în vigoare la 1 octombrie al aceluiași an. Sesizarea privind constituționalitatea legii a fost făcută încă în septembrie 2012, însă Comisia de la Veneția a fost consultată în această privință cu întîrziere. Răspunsul experților europeni a fost foarte clar: interzicerea simbolurilor comuniste contravine libertății de exprimare și, dacă legea nu va fi anulată, o nouă decizie nefavorabilă la CEDO este iminentă. În pofida faptului că probabilitatea alegerilor parlamentare anticipate este mare, CC tergiversează luarea unei decizii definitive, deoarece aceasta ține în suspans principalul concurent politic și creează condiții mai favorabile pentru ceilalți participanți la cursa electorală.

Anterior s-a tergiversat examinarea sesizării privind constituționalitatea cumulării funcției de deputat cu cea de membru al guvernului. Decizia respectivă a fost adoptată de coaliția liberal-democrată prin amendarea Legii privind statutul de deputat. Introducerea acestei practici a fost declarată neconstituțională, însă, din cauza tergiversării, toate persoanele cointeresate au avut posibilitatea de a deține două funcții pe parcursul unui timp îndelungat, fapt ulterior declarat ilegal. Avînd în vedere că decizia CC este valabilă din momentul adoptării și nu are efect retroactiv, cei care au ocupat prin cumul funcțiile de deputat și ministru nu au fost afectați.

”Una dintre sarcinile de bază ale CC este de a supraveghea activitatea puterii legislative și executive, verificînd calitatea actelor normative și corespunderea acestora Constituției”, a menționat unul dintre experții noștri. ”Magistrații trebuie să stabilească dacă modificările legislative nu sînt îndreptate spre atingerea unor beneficii politice și economice de moment, care contravin unei societăți democratice. De asemenea, judecătorii trebuie să contracareze orice imixtiune nemotivată în cîmpul constituțional. În multe cazuri, CC este unicul organ care poate învăța politicienii să respecte legea supremă.

Însă aceste reguli funcționează atunci cînd este vorba despre un stat civilizat de drept, unde CC în niciun caz nu-și permite să activeze pentru realizarea scopurilor și sarcinilor unei părți a clasei politice. CC din Moldova demult însă a cedat în fața presiunii politice a unor partide concrete. Majoritatea politicienilor moldoveni nu au nevoie de o Curte Constituțională onestă, transparentă și independentă. Ei doresc să conducă toate pîrghiile din stat, atribuindu-i CC rolul de enunțător de decizii necesare la momentul respectiv și într-o situație concretă”.

În această situație, cît de constituțională este Curtea Constituțională?

Victor STATCHEVICI