Expert: Aproape jumătate din articolele Constituției R.Moldova nu mai corespund secolului 21

Foto: flux.md

Constituția R. Moldova necesită modificări la mai multe capitole. De această părere sînt doi dintre experții constituționali, care au declarat pentru NOI.md că astăzi rămîn neclare articolele 2, 13, 11, 98, 78 și altele.

Ambii experți constituționali consideră că Constituția R. Moldova, adoptată în 1994, era apreciată drept una dintre cele mai bune de către unii experți de peste hotare. Marea problemă a fost creată în anii 2000-2001, cînd Legea Supremă a suferit modificări în cazul articolului 78 și altele.

Teo Cîrnaț a subliniat că aproape jumătate din articolele Constituției R. Moldova nu mai corespund secolului XXI. ”Constituția R. Moldova nu mai corespunde realităților secolului 21. Nu este constituțional art. 2. În Constituție scrie că suveranitatea națională aparține poporului R. Moldova. Trebuie să determinăm ce prevede Constituția – suveranitatea poporului sau suveranitatea națională. La fel nu mai corespunde articolul 13, care spune că limba oficială este limba moldovenească. Pe cînd în Declarația de independență, comunitatea științifică spune că vorbim limba română cu dialect moldovenesc. Nu corespunde art. 11, care spune că R. Moldova se declară un stat neutru. Asta cînd, de fapt, armata a 14-a a Federației Ruse în continuare staționează pe teritoriul R. Moldova. Din aceste considerente, trebuie adoptată o nouă constituție”, a precizat Teo Cîrnaț.

De asemenea, expertul consideră nefuncționale articolele privind consultarea președintelui fracțiunilor parlamentare înainte de a propune candidatul la funcția de prim-ministru, precum și cele ce se referă la rolul și activitatea Procuraturii și Curții de Conturi.

Nici Nicolae Osmochescu nu exclude necesitatea modificării acestor articole. ”Constituția R. Moldova corespunde în mare parte realității de astăzi. Cu toate acestea, sînt și articole care trebuie clarificate. În primul rînd, trebuie modificate toate articolele ce țin de președintele R. Moldova ca șef de stat, ca reprezentant al statului și al poporului pe arena internațională și ca funcție supremă în stat, în care președintele trebuie să fie arbitru între cele trei ramuri ale puterii în caz de conflict. Apoi trebuie modificat articolul ce ține de procedura alegerii șefului statului. Nu în ultimul rînd, se impune necesitatea unei clarități în cazul Procuraturii, Curții de Conturi, sistemului judiciar, articolului 13 – cu privire la limba de stat – și altele”, a opinat Nicolae Osmochescu.

Constituția R. Moldova a intrat în vigoare pe 29 iulie 1994. Deputaţii Parlamentului de atunci au stabilit prin legea supremă că R. Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, iar forma sa de guvernămînt este republica. De asemenea, Constituția prevede că R. Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi pluralismul politic sînt valori supreme ale statului.