Apă pe Marte: Curiosity aduce noi dovezi

Foto : vlasti.net

În trecutul geologic al planetei Marte exista apă din abundență, conform dovezilor identificate de roverul robotizat Curiosity care explorează autonom Planeta Roșie de la asolizarea sa în Craterul Gale în august 2012, informează SPACE.com.

Dovezile cu privire la existența apei în trecutul planetei Marte au fost prezentate la Londra, în cadrul European Planetary Science Congress, eveniment desfășurat în perioada 8—13 septembrie. Dovezile sînt adunate de Curiosity în perioada august 2012—iulie 2013, înainte de a începe escaladarea Muntelui Sharp.

"Acum știm că la suprafața planetei Marte se afla un mediu locuibil unde apa era suficient de bună pentru a putea fi băută", a precizat Melissa Rice de la California Institute of Technology din Pasadena, după ce a prezentat o serie de imagini obținute de Curiosity cu ajutorul instrumentului său Mastcam.

Ea a mai vorbit și despre rocile studiate de Curiosity în urmă cu cîteva luni, roci care prezintă dovezi că pe planeta Marte ar fi putut exista viață microbiană. "Cunoaștem faptul că (pe Marte) era un mediu locuibil atunci cînd s-au format aceste roci, mediu ce a persistat o bună perioadă și după aceea—nu știm cînd—dar în jurul acestor roci curgea apă, apă ce a lăsat în urma sa sulfat de calciu. După părerea mea este vorba de cel puțin două perioade umede majore în trecutul planetei Marte", a precizat Melissa Rice.

Una dintre rocile menționate de Rice este un argilit (rocă rezultată din recristalizarea argilei) în care Curiosity a forat. În interiorul acestei roci oamenii de știință au identificat minerale de lut ce au fost fie formate în, fie substanțial alterate de apă, pe Marte.

În plus, pentru ca mediul pe Marte să fi fost propice vieții, această apă ar fi trebuit să fie neutră, și nu extrem de acidă așa cum indicau urmele de apă descoperite încă din 2004 de roverele gemene Spirit și Opportunity, ce aparțin tot NASA.

"Este uluitor că am găsit un argilit", comentează și Aileen Yingst, membru al echipei de cercetare din cadrul misiunii lui Curiosity, de la Institutul de Științe Planetare din Tucson, Arizona. "Argilitul prezintă niște granule foarte fine în interiorul rocii—granule care s-au sedimentat foarte încet. Pe Pămînt acest proces se produce sub influența vîntului sau a apei, iar noi sîntem de părere că pe Marte a fost probabil apa", a adăugat el.

Oamenii de știință sînt de părere că argilitul format într-un loc în care apa era calmă, probabil un lac, ar fi fost un loc ideal pentru supraviețuirea și reproducerea unor organisme microbiene. "Dacă ești un microb care încearcă să supraviețuiască, probabil că ai prefera o întindere de apă calmă. Este un mediu excelent pentru proliferarea microbilor", a explicat Yingst.

O altă rocă ce s-a bucurat de foarte multă atenție la această conferință este, evident, Tintina, un mic cristal de rocă peste care a trecut roverul Curiosity și l-a spart. Micuța rocă are un interior de un alb lăptos, o dovadă clară a prezenței mineralelor hidratate care s-au format sub acțiunea apei în urmă cu miliarde de ani.

Dovezi încă și mai clare ale trecutului umed al planetei Marte vin de la descoperirea venelor de sulfat de calciu—fisuri în rocile de suprafață care, odată analizate cu instrumentul cu laser ChemCam, cu care este dotat roverul Curiosity, s-a demonstrat că au în componență sulfat.

"Dacă există astfel de vene, atunci a existat și apă", a subliniat Yingst.

Un argument în plus în favoarea existenței apei sînt și vechile aluviuni purtate de rîuri. O astfel de zonă cu aluviuni, studiată de Curiosity este Shaler—o mică depresiune din apropierea zonei de asolizare denumite Yellowknife Bay.

Shaler este un exemplu de stratificare încrucișată ce cuprinde straturi de sedimente subțiri și înclinate. Formațiuni asemănătoare lui Shaler sînt foarte comune pe Pămînt, fiind formate de rîuri. Apele învolburate generează "dune" în albia rîului, dune care migrează apoi încet în direcția curentului de apă.

Curiosity a identificat urme ale acestui proces migrațional, conform cercetătorilor. "Aluviunile de acolo sînt compuse din pietricele ce sînt prea mari și grele pentru a fi ridicate și transportate de vînt. Deci singura modalitate în care ar putea fi să apară aceste dune este dacă materialul sedimentar a fost transportat de apă", explică un alt membru al echipei Curiosity, Sanjeev Gupta de la Imperial College London.

"Iar aceste formațiuni arată exact precum cele pe care le-am observat pe Pămînt, formate de vechile rîuri. Putem susține cu certitudine că aceste formațiuni reprezintă dovezi clare ale existenței unor cursuri de apă", a mai adăugat Sanjeev Gupta.

În prezent Curiosity se află pe lungul drum spre Muntele Sharp, care se înalță pînă la altitudinea de 5,5 kilometri din centrul Craterului Gale. Roverul autonom ce cîntărește 1 tonă ar putea ajunge la baza acestui munte în luna mai sau iunie a anului viitor. În etapa următoare a misiunii sale, Curiosity va escalada o pantă mai puțin abruptă a muntelui, studiind dispunerea și chimia rocilor pe lîngă care va trece. Un alt obiectiv este de a analiza rocile care conțin minerale de argilă și de sulfat de la baza muntelui.