Scumpiri în lanţ

Foto: mirtvorchestva.net

Olga Marcenco

Funcţionarii asigurau recent populaţia că deprecierea valutei naţionale nu va afecta preţurile. Acum însă guvernul nu mai ascunde faptul că preţurile cresc. Şi nu numai la medicamente. Următoarele scumpiri vor viza serviciile comunale şi transportul. Totodată, se aşteaptă şi o majorare bruscă a preţurilor la carburanţi.

În aceste condiţii nu mai există speranţe că preţurile vor scădea. De aceea, businessmenii deja includ creşterea cursului la valutele străine în preţurile produselor importate, majorînd chiar şi costul produselor autohtone.

În consecinţă, avem un cerc vicios – deprecierea conduce la scumpiri, iar preţurile majorate contribuie la devalorizare. Totodată, potrivit experţilor, puterea de cumpărare a populaţiei scade – oamenii au tot mai puţini bani. Acum, conducerea ţării trebuie să adopte măsuri de stabilizare a preţurilor pe piaţa internă. În caz contrar, deprecierea leului moldovenesc nu va putea fi oprită.

Furnizorii de servicii promit majorarea tarifelor

Cursul valutei europene continuă să crească, atingînd un nivel record în ultimii trei ani şi jumătate. Banca Naţională a stabilit pentru astăzi următoarele cotaţii: euro – 17,82 lei, dolari SUA – 13,13 lei. Potrivit estimărilor experţilor, valuta moldovenească s-a depreciat faţă de euro cu peste 10%, iar faţă de dolarul american aproape cu 8%. Totodată, deprecierea valutei naţionale cu 1% provoacă majorarea preţurilor cu cel puţin 0,1–0,3%.

Devalorizarea leului moldovenesc se va răsfrînge şi asupra tarifelor la energia electrică, gaze şi căldură, deoarece cursul valutar este unul dintre factorii de care se ţine cont la formarea tarifelor.
Astfel, furnizorul de energie electrică, compania Gas Natural Fenosa, a depus o cerere la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică privind majorarea tarifului cu 14%. Însă ANRE, deocamdată, nu a reacţionat. Astăzi, preţul energiei electrice de la Gas Natural Fenosa constituie 1,58 pentru un kilowatt/oră. Consumatorii de energie electrică de la RED Nord şi RED Nord-Vest achită cîte 1,71 şi 1,73 lei pentru un kWt/oră.

Operatorii pe piaţa produselor petroliere, de asemenea, au anunţat că deprecierea va afecta preţurile de import ale carburanţilor, după ce vor fi epuizate stocurile (timp de o săptămînă).

„Cu cît a căzut leul, cu atîta va fi creşte costul produselor petroliere, în raport procentual. Dacă considerăm perioada importului iunie-august, atunci creşterea aproximativă va constitui 80 de bani pentru toate tipurile de produse”, a spus preşedintele Uniunii Importatorilor de Produse Petroliere, Valentin Bodişteanu. Astăzi, preţurile medii la staţiile PECO constituie 17,60 lei pentru un litru de benzină A-95 şi 16,70 lei pentru un litru de motorină.

Furnizorul de căldură „Termocom” deja a menţionat că trebuie majorate preţurile la agentul termic. Mai mult, şi administratorii rutelor de maxi-taxi declară că după scumpirea carburanţilor vor pune din nou problema majorării preţului pentru călătorie.

Medicamentele

Lunea trecută, Ministerul Sănătăţii a emis un ordin de majorare a preţurilor la medicamente în Moldova. Cei de la minister nu ascund faptul că majorarea preţurilor este condiţionată de căderea cursului valutei naţionale faţă de euro. Funcţionarii fac trimitere la o decizie a guvernului, potrivit căreia preţurile la medicamente pot fi modificate, dacă din momentul stabilirii preţului, cursurile dolarului şi monedei euro se vor modifica cu peste 5%. Precum am menţionat mai sus, de la începutul anului 2013, valuta naţională s-a depreciat faţă de dolar cu 8%, iar faţă de euro – cu 11%,

Însă Ministerul Sănătăţii ne linişteşte, declarînd că preţul preparatelor în valută s-a micşorat în medie cu 4%, de aceea scumpirea în lei va constitui doar 0,88%. Acest fapt nu va avea impact asupra celor care folosesc preparate ieftine, însă va fi simţitor pentru medicamentele mai scumpe de 100 de lei.

Farmaciştii, la rîndul lor, spun că preţul final ar putea creşte, deoarece aproximativ 66% din preparatele înregistrate în Moldova sînt produse în Europa.

Locuinţele

Agenții imobiliari declară că pe piaţa imobiliară e liniște. Nu sînt premise nici pentru scumpiri, nici pentru ieftiniri, deja pe parcursul a 2-3 ani. Preţul mediu al unui metru pătrat în capitală într-un apartament standard constituie 580-650 de euro, în funcţie de sector.

Însă experţii nu menţionează faptul că preţul rămîne neschimbat în euro, iar pentru cei care primesc salariile în lei moldoveneşti, preţul la locuinţe a crescut de cîteva ori. Astfel, dacă la începutul verii un metru pătrat de imobil costa 9280-10 400 de lei, acum acesta este de 10 335-11 583 de lei. Adică preţul s-a majorat cu peste o mie de lei pentru un metru pătrat.

Produsele alimentare

Alimentele au început să se scumpească încă în luna august. Atunci preţurile erau majorate de vînzătorii de materiale de construcţie, tehnică, obiecte sanitare, îmbrăcăminte şi încălţăminte (este de înţeles, deoarece ei importă marfă în valută străină). După aceştia au început să ridice preţurile şi producătorii autohtoni. Chiar şi producătorii de lactate, inclusiv compania JLC, şi-au scumpit producţia în medie cu 4%. Ei au declarat că majorările sînt generate, în primul rînd, de căderea semnificativă a cursului leului faţă de euro. Atunci, un litru de lapte s-a scumpit cu 40 de bani, iar acum el costă 8,70. Jumătate de litru de smîntînă costă 10,9 lei, un kilogram de brînză de vaci – aproximativ 44 de lei, iar două sute de grame de unt – 18,60. Producătorii susţin că cheltuielile au crescut din cauza majorării preţurilor la ambalajul de import şi la carburanţi.

În perioada august-septembrie s-au scumpit fructele şi legumele, în medie cu un leu. Experţii spun că acest lucru este normal, deoarece orice depreciere ce depăşeşte „pragul psihologic” conduce la scumpiri, chiar şi în piaţă.

În acest an ni se promit cartofi ieftini, datorită recoltei bogate. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Cartofi, Petru Iliev, au fost recoltate circa 120 de tone de cartofi, ceea ce este cu 30% mai mult decît în anul trecut. „Am strîns 25-35 de tone de pe un hectar. Calitatea cartofilor este medie. Preţul pe piaţă este stabil deja de cîţiva ani, însă, probabil, că va mai scade, dar nu în magazine, unde mai este adăugat şi preţul ambalajului”.

Însă unii experţi spun că nici la piaţă nu poţi găsi cartofi de cinci lei kilogramul. Deja la finele lunii august, preţul la acest produs constituia şase lei. Potrivit prognozelor, cartofii polonezi vor costa 8-10 lei, iar cei simpli – de la 6 pînă la 10 lei.

În acest an, în Moldova este o recoltă bogată de floarea-soarelui. În acelaşi timp, preţul la uleiul vegetal rămîne la acelaşi nivel de 15-17 lei pentru un litru. Experţii consideră că producătorii nu vor micşora preţul. Zahărul, de asemenea, s-a scumpit cu 3-4 lei. Crupele, deocamdată, nu se scumpesc, însă aceasta este o chestiune de timp.

O temă aparte o constituie preţul la pîine. El creşte nesimţit. Principalul producător de produse de panificaţie, combinatul „Franzeluţa”, ambalează pîinea în pungi şi majorează preţul cu un leu, taie pîinea şi o scumpeşte cu 50 de bani. Explicaţii logice nu putem găsi. Şi asta în condiţiile în care recolta de grîu în Moldova, în 2013, este cea mai bună din ultimul deceniu (a depăşit 1 milion tone). Din recolta totală de grîne, 40% este grîu alimentar, iar restul – furajer.

La sfîrşitul verii, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, declara că indicatorii înregistraţi pot influenţa preţul la pîine, care ar putea scade. Însă din cauza deprecierii leului, acest lucru este puţin probabil, deoarece deja ne aşteaptă scumpirea carburanţilor, a energiei electrice şi chiar a tarifelor la gaze, care are impact asupra producţiei.

Preţurile mondiale la produse au scăzut la nivelul minim din ultimii trei ani

Deocamdată, în Moldova „bonul mediu” zilnic creşte, în timp ce în toată lumea – scade. Preţurile mondiale la produsele alimentare au scăzut în septembrie pînă la nivelul minim din ultimii trei ani. Aceste fapt este menţionat în raportul Organizaţiei ONU pentru agricultură şi alimentaţie (FAO).

Reducerea indicelui total al preţurilor la alimente, calculat de ONU, este cauzată de scăderea bruscă a preţurilor la grîu, în timp ce celelalte componente ale indicelui: produsele lactate, ulei, carne şi zahăr au crescut puţin. În septembrie, indicele a constituit 199,1 puncte, micşorîndu-se cu 1% de la 201,4 puncte în august. Indicele s-a redus timp de cinci luni consecutiv şi a atins în prezent nivelul minim faţă de septembrie 2010.

Indicele FAO al preţurilor la produsele alimentare este un indicator al modificării timp de o lună a preţurilor la coşul materiei prime alimentare. El este calculat în baza valorilor medii ale indicelor preţurilor pentru cinci grupuri de mărfuri, ţinînd cont de cota medie a fiecărui grup în export în perioada 2002-2014.