Germania zădărnicește "Anschluss-ul" românesc

Foto : rus.ruvr.ru

Vizita recentă a unuia dintre liderii Uniunii Creștin-Democrate germane la București a provocat un adevarat scandal. Politicienii și jurnaliștii români, în ciuda complezenței, s-au simțit jigniți că li s-a adus aminte de necesitatea de a renunța la încercările de a alipi Moldova la România.

Subiectul scandalului nu este unul original. Philipp Missfelder, șeful aripii de tineret a partidului Angelei Merkel, este purtătorul oficial de cuvînt al partidului în problemele de politică externă. Sosind la Bucuresti, el le-a amintit public politicienilor români că ei i-au promis încă în 2010 cancelarului Germaniei să ratifice Tratatul privind frontiera de stat cu Republica Moldova. Philipp Missfelder a recomandat insistent Bucureștiului să-și îndeplinească promisiunea, subliniind nemulțumirea părții germane de tergiversarea procesului.

Declarațiile politicianului german au avut efectul unei bombe. Presa românească, care acceptă calm orice ingerință în politica internă, programele de privatizare a întreprinderilor-cheie și chiar rescrierea rezultatelor alegerilor de ambasadele străine, brusc l-a acuzat pe Missfelder că el a "călcat în picioare demnitatea națională".

Bucureștiul oficial niciodată nu a ascuns faptul că toate discuțiile despre integrarea europeană a Republicii Moldova sînt doar un pretext pentru anschluss-ul ei. Republica Moldova este percepută de București ca o "provincie, furată de Stalin" și există dorința de a "întoarce provincia". În mod paradoxal, politicienii români repetă greșeala predecesorilor lor, care au sperat să "întoarcă Basarabia" cu ajutorul trupelor lui Hitler. Pentru România, această încercare s-a încheiat cu eșec, dar de data aceasta Bucureștiul speră să-și atingă scopul cu ajutorul "integrării europene" și metodelor diplomatice, folosind diplomații germani în loc de tancurile Wehrmacht-ului.

Declarația unuia dintre liderii cheie ai partidului german de guvernămînt pune cruce pe ambițiile românești și arată că Germania nu vrea să-și asume rolul de "berbec", cu ajutorul căruia unele țări din Europa de Est vor regla conturile cu vecinii.

Berlinul a dovedit în mod repetat că politicienii locali prea ambițioși au probleme insurmontabile de politică externă. Pe cei deosebit de violenți, Berlinul nu ezită să-i calmeze public - un avertisment pentru ceilalți. Unii politicieni români au simțit-o pe propria piele și doritori de a ridica o "revoltă la bordul UE " nu sînt.

Ce le mai rămîne – să se plîngă în mass-media locală din România cu privire la crearea în UE a unui nou „Reich german”. Este surprinzător faptul că timp de secole de strînsă cooperare cu Germania, toate generațiile elitei românești nu și-au dat seama că Germania este ghidată de propriile interese, nu de cele românești. Poate că o nouă dezamăgire va fi o lecție pentru București.

Valentin Mîndrășescu