Lipsa cadrelor din Consiliul Suprem al Magistraturii

Foto: zi-de-zi.ro

Victor SURUGIU

Magistraţii au început modificarea componenţei organului principal, în mîinile căruia sînt concentrate frîiele conducerii sistemului judiciar. În timpul apropiat, numele candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) vor fi anunţate şi de Parlament.

Potrivit noilor reguli, din Consiliul Superior al Magistraturii vor face parte 12 membri, trei dintre care sînt desemnaţi de către deputaţi din rîndul profesorilor de drept. Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi Procurorul General sînt numiţi membri ai CSM din oficiu, iar ceilalţi şase membri sînt aleşi din rîndul magistraţilor, prin vot secret, în cadrul adunării generale a slujitorilor lui Themis. Aceştia îşi suspendă temporar activitatea de judecător şi pe perioada exercitării mandatului sînt delegaţi la CSM.

Pentru a ajunge în fotoliul de conducere, candidatul-judecător trebuie să obţină mai mult de jumătate din voturile colegilor săi, prezenţi la adunare. Pentru ca procedura de vot să aibă loc, la adunare trebuie să participe cel puţin jumătate din cei 421 de reprezentanţi ai corpului judecătoresc. În cazul în care candidaţii nu obţin voturile necesare, CSM anunţă un concurs repetat şi stabileşte o nouă dată a adunării generale a judecătorilor.

Vinerea trecută, la Chişinău a avut loc adunarea generală a judecătorilor, la care au participat 366 de slujitori ai lui Themis din diferite raioane ale Moldovei. Principala chestiune pe ordinea de zi a fost formarea unei noi componenţe a CSM. Judecătorii urmau să aleagă din 13 candidaţi, ce reprezintă instanţe de drept comun, Curţi de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie.

În cadrul procedurii ce a durat trei ore, au fost aleşi trei noi membri ai CSM. De susţinerea colegilor s-au bucurat: Dumitru Visetrnicean (207 voturi) şi Tatiana Răducan (199 de voturi) din Curtea Supremă de Justiţie, precum şi Anatol Ţurcan de la Curtea de Apel Chişinău (228). De remarcat că anterior, Visternicean a fost predecesorul lui Nicolae Timofti în postul de preşedinte al CSM. Însă sub presiunea membrilor Consiliului, el a fost nevoit să renunţe benevol la această funcţie şi să demisioneze.

Alţi judecători, care şi-au înaintat candidaturile, nu au acumulat numărul necesar de voturi. În rezultatul alegerilor, au suferit eşec: Ion Druţă de la Curtea Supremă de Justiţie, Vera Toma de la Curtea de Apel din Bălţi, precum şi Liliana Catan, Dina Rotariuc şi Anatolie Minciună, care reprezintă Curtea de Apel Chişinău. Aceeaşi soartă au avut-o şi candidații de la instanţele de drept comun: preşedintele judecătoriei Nisporeni Grigore Şişcanu, judecătorii de la Judecătoria sectorului Botanica Gheorghe Balan, Viorica Puică şi Maria Ghervas.

Nici actualul preşedinte al CSM, Nichifor Corochii, care şi-a înaintat candidatura pentru un nou mandat, nu a obţinut voturile necesare din partea slujitorilor lui Themis. La fel au păţit şi alţi cîţiva membri actuali al CSM, care au pretins prelungirea mandatelor.

„Astfel, magistraţii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de situaţia din sistemul judiciar, care în mare parte depinde de poziţia CSM, ‒ susţine unul dintre experţii noştri. – Reforma decurge lent, iar în ultimii ani, procesul judiciar nu a devenit mai transparent şi mai independent. Totodată, judecătorii au multe pretenţii ce ţin de garanţiile sociale, salarii şi condiţiile de muncă.

O temă aparte o constituie deciziile CSM referitor la cadre. Pentru funcţiile administrative, deseori sînt înaintate candidaturi, ce reprezintă interesele cuiva, de regulă, ale actorilor politici sau structurilor economice. Deseori, problema cadrelor se rezolvă prin „cumătrism” sau în baza principiului de rudenie. Iar judecătorii buni cu adevărat, care nu sînt implicaţi în scandaluri şi scheme de corupţie nici nu-şi înaintează cererile de participare la concurs. Deoarece, în multe cazuri, rezultatul este cunoscut din start. Acest fapt a fost menţionat deschis în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor.

Totodată, CSM periodic este acuzat de aplicarea selectivă a sancţiunilor administrative. Pentru aceeaşi încălcare, un judecător se alege cu o mustrare, iar altul este absolvit de pedeapsă. Cînd se afla la conducerea CSM, Nicolae Timofti a recunoscut public că l-a iertat pe preşedintele de atunci al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, şi a sistat procesul disciplinar pe numele lui. Deşi acest judecător era lider după numărul de pretenţii, ce i-au fost înaintate. Această practică este aplicată demult, dar nu are nici o bază juridică”.

Mulţi judecători au fost miraţi de atitudinea superficială a candidaţilor la CSM faţă de procedura concursului. Ei au refuzat să-şi prezinte, în cadrul adunării generale, programele de activitate, viziunea lor asupra problemelor din sistemul judiciar şi acţiunile concrete pentru soluţionarea lor, motivînd prin faptul că documentele sînt plasate pe site-ul CSM. Deşi o parte din magistraţi a insistat ca participanţii la concurs să prezinte tezele de bază ale programului şi să răspundă la întrebările colegilor.

Se pare că acest factor a avut un rol decisiv asupra rezultatelor votării. Unii slujitori ai lui Themis au calificat acest gest drept lipsă de respect şi au votat împotriva candidaţilor. Mai ales, aceasta se referă la actualii membri ai CSM, ce pretind la un nou mandat. Magistraţii au aşteptat ca ei să-şi prezinte bilanţul activităţii şi explicaţii privind piedicile întîmpinate, dar şi de ce rezultatele obţinute lasă de dorit.

Pînă la sfîrşitul anului este preconizată o nouă adunare generală, pentru a fi suplinite posturile vacante din CSM. Totodată, în Parlament încep consultările privind candidaturile din rîndul profesorilor de drept. Mandatul majorităţii actualilor membri ai CSM expiră în noiembrie 2013.