Presa: Moldova în Schengen peste capul românilor?

Foto: ruvr.ru

Comisia Europeană poate anula vizele pentru cetăţenii moldoveni încă înainte de primirea României în Spaţiul Schengen, a declarat la sfîrşitul săptămînii trecute preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Oare să nu fie vorba mai degrabă de o acţiune PR răsunătoare în preajma summit-ului UE Parteneriatul Estic, care va avea loc pe 28-29 noiembrie, decît de un pronostic real?

„Plec acasă cu un sentiment mare de bucurie” – aşa a reacţionat şeful Guvernului moldovean, Iurie Leancă, la cuvintele preşedintelui Comisiei Europene. Încă din vara anului 2011, ocupînd postul de ministrul al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, el a promis public să-şi dea demisia în cazul în care, pînă la sfîrşitul anului 2012, cetăţenii ţării sale nu se vor deplasa fără vize în ţările din Uniunea Europeană. Însă UE a refuzat să deschidă uşile pentru locuitorii Moldovei, iar în decembrie 2012, pe masa premierului de atunci al Moldovei, Vlad Filat, a ajuns cererea de demisie a ministrului de Externe. Premierul nu a semnat documentul.

Leancă a continuat să insiste pe integrarea Moldovei în spaţiul fără vize, iar deja în iunie 2013 a promis că deplasarea fără vize în UE va deveni o realitate pentru cetăţenii moldoveni în toamna anului 2014. În declaraţia sa, Barroso a declarat că acest lucru ar putea fi posibil în 2015, cînd va avea loc următorul summit al Parteneriatului Estic. Tocmai această circumstanţă ne face să credem că visul lui Iurie Leancă este departe de a se realiza.

Din păcate, în ultimii ani, summit-urile Parteneriatului Estic se desfăşoară mai degrabă sub semnul speculaţiilor politice decît a soluţiilor reale. La summit-ul din noiembrie de la Vilnius, Comisia Europeană intenţionează cu orice preţ să semneze acordul de asociere cu Ucraina, deşi UE recunoaşte că Kievul nu a îndeplinit condiţii preliminare importante. Excesul de simpatie periodic al Bruxelles-ului faţă de moldoveni are şi el un caracter geopolitic. UE încurajează Moldova să se distanţeze în continuare de CSI, de Rusia. Iar aici rolul principal îl joacă interesele geopolitice.

Încă în octombrie 2010, Cecilia Malmstrom, comisar UE pentru afaceri interne, a trimis mesaje miniştrilor de Interne dintr-o serie de ţări balcanice. Ea a declarat că este „înspăimîntătoare” creşterea numărului de persoane, care vin în ţările UE, cu scopul de a obţine un refugiu. Potrivit ei, acest lucru poate periclita întreg procesul de liberalizare a vizelor în Balcanii de Vest. Printre cei care au cerut conducerii UE să revizuiască deciziile privind deplasarea fără vize s-au aflat multe ţări europene şi este puţin probabil ca acum aceste state să ia în serios renunţarea la vize pentru cetăţenii din ţările CSI. Aşa că planurile domnului Leancă pot rămîne doar pe hîrtie.