Zonele de interes sporit au obţinut noi hotare (VIDEO)

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

În viitorul apropiat va fi imposibil ca cineva să „pună mîna” pe un teren din zonele verzi ale capitalei, pentu a construi acolo un centru de agrement, un oficiu sau case de locuit. Potrivit viceprimarului Nistor Grozavu, în prezent zonele verzi ale capitalei se află în zona atenţiei sporite. Aceasta se întîmplă din cauza adoptării programului municipal privind relaţiile cadastrale, aprobat de Consiliul Municipal cu cîţiva ani în urmă.

Unul dintre punctele programului este stabilirea frontierelor parcurilor, scuarurilor şi terenurilor verzi din capitală şi înregistrarea lor în cadastrul de stat. De asemenea, se va stabili ce terenuri amplasate lîngă parcuri deja au proprietari şi ce s-a construit în zona parcurilor. Însă după aceasta, o perioadă vor apărea întrebări legate de construcţiile nu atît în zonele verzi, cît pe terenurile verzi, pe care municipalitatea le consideră ale ei, iar locuitorii capitalei – nişte scuaruri mici pe lîngă casă.

„Sarcina principală este să protejăm zonele verzi din capitală, - spune Nistor Grozavu. – Să prevenim toate pretenţiile asupra parcurilor şi scuarurilor existente, indiferent de dimensiunile acestora, precum şi de faptul cît de populare sînt printre locuitori. Pentru aceasta este necesar de a stabili şi întări limitele terenurilor, unde sînt amplasate asemenea zone.

De exemplu, scruarul de lîngă centrul de business „Kentford” – este foarte mic, dar noi trebuie să-l protejăm. Acum, acesta a obţinut, în sfrîşit, statutul de zonă verde, de aceea nimeni nu va mai putea pretinde asupra acestui teren. De asemenea, şi spaţiul de lîngă ARTICO, pe bd. Ştefan cel Mare ve deveni zonă verde, pentru ca nimeni să nu intenţioneze să amplaseze acolo vreun chioşc”.

Viceprimarul spune că, astăzi, Consiliul Municipal a aprobat deciziile privind delimitarea terenurilor, aflate în proprietatea municipalităţii în trei sectoare ale capitalei: Ciocana, Rîşcani şi Buiucani. Primul proiect pentru sectorul Ciocana se află în proces de înregistrare la cadastru. Celelalte două se află la faza pregătirii de înregistrare.

„A fost semnat contractul de efectuare a lucrărilor de delimitare a terenurilor din sectorul Centru. Iar în anul viitor vom semna contracte şi pentru lucrările în sectorul Botanica, care este, probabil, cel mai dificil sector în acest sens. Acolo sînt amplasate mai multe spaţii verzi şi există o zonă problematică în „Valea Farmecelor”.

Efectuarea simultană a lucrărilor în toate sectoarele este foarte dificilă. Este posibilă, dar pentru aceasta sînt necesare mai multe resurse. De aceea, a fost luată decizia de a efectua lucrările consecutiv, pe sectoare. Primul a fost ales sectorul Ciocana, nu doar pentru faptul că are puţine spaţii verzi, dar pentru că acolo frontierele au fost practic delimitate şi era nevoie doar de cîteva precizări”.

Grozavu a precizat că în procesul de lucru, suprafeţele zonelor verzi din Chişinău au fost extinse. De asemenea, grădinile publice şi scuarele au obţinut statut de zone verzi. De exemplu, scuarul de pe bd. Dacia, 39-41, de lîngă Univesitatea Tehnică va deveni oficial zonă verde, deşi pînă în prezent nu avea acest statut, în pofida amenajării lui conform tuturor cerinţelor designului de landşaft.

La Rîşcani, pe str. Bogdan Voievod, în faţa Colegiului de industrie uşoară, nişte plante singuratice au format un scuar, care acum a devenit spaţiu verde, ce nu mai poate fi utilizat pentru construcţii. În afară de aceasta, funcţionarii spun că în proiecte au fost şi vor mai fi incluse şi plantaţiile soiurilor rare de copaci şi arbuşti. Totodată, nicio zonă verde existentă nu a fost exclusă.

„În anul 2004, guvernul a stabilit limitele spaţilor verzi mari – ale parcurilor şi pădurilor, - spune viceprimarul. – Iar scuarurile mici de lîngă blocurile locative, zonele verzi de pe bulevarde şi alte elemente similare nu au fost incluse în această decizie. Totodată, pe unele spaţii verzi încă pe atunci existau deja construcţii, care urmează a fi excluse din aceste zone sau să li se atribuie un statut. Dar acest lucru nu a fost făcut, iar acum noi trebuie să depistăm toate acestea şi să le marcăm...”.

Spaţiu verde sau teren amenajat?

Delimitarea terenurilor, aflate în proprietate municipală în toate sectoarele şi înregistrarea lor la
cadastru constituie, fără îndoială, un pas înainte spre protecţia zonelor verzi din capitală.

„De ce pînă acum apăreau probleme cu plantaţiile verzi, - spune pretorul sectorului Rîşcani, Mihai Cîrlig. – Există legea, care descrie concret modul de utilizare a zonelor verzi. Documentul interzice construcţia pe aceste terenuri, privatizarea etc.

Însă problema constă în faptul că, pînă în prezent, în capitală, în sectorul nostru inclusiv, lipsea delimitarea exactă a parcurilor, scuarelor etc. Şi doar la ultima şedinţă a Consiliului Municipal a fost adoptat documentul privind delimitarea zonelor plantaţiilor verzi în sectorul Rîşcani, care deja nu va permite specularea pe tema posibilităţii de a ridica şantiere. Iar noi nu vom trebui să le demonstrăm locatarilor existenţa zonei verzi pe sectorul dat”.

Însă dacă în privinţa parcurilor lucrurile sînt mai mult sau mai puţin clare, atunci un simplu locuitor nu poate stabili ce teritoriu este scuar sau zonă verde. Există spaţii mici cu copaci (în curţi, pe bulevarde etc.), care oricum sînt considerate spaţii verzi, ce trebuie protejate. Cu alte cuvinte, pe ordinea zilei mai rămîn încă probleme ce ţin de protejarea copacilor singulari.

Nistor Grozavu afirmă că este necesar să diferenţiem două lucruri importante: „Acum se lucrează cu spaţiile verzi, dar nu cu terenurile înverzite, care în mare parte se află în curţi şi alte teritorii, unde se efectuează construcţii”.

De exemplu, în secrul Rîşcani din capitală, în imediata apropiere de cea mai mare piaţă de pe str. Bogdan Voievod, este un teren. Unii locatari consideră că acesta este un scuar. Autorităţile însă consideră altfel.

„Există diferite zone – cele care iniţial au fost destinate pentru parcuri şi scuaruri şi cele care au fost înverzite la iniţiativa cetăţenilor. – Spune Mihai Cîrşlig. – Pe sectorul adiacent pieţei, au fost sădiţi căţiva copaci, care s-au înmulţit.

Însă acest teritoriu aparţine municipialităţii şi intră în zona plantaţiilor verzi. Competenţele de gestionare a acestui teren se află în mîinile Consiliului Municipal. Dar pot să spun că dacă va fi vorba de înălţarea unor construcţii pe acest teren, eu voi fi împotrivă. Eu pledez pentru controlul densităţii construcţiilor şi acest fapt nu se va înscrie în proiectul urbanistic al sectorului nostru”.

Potrivit lui Nistor Grazavu, „într-adevăr, pe acest sector este un teren, care potrivit planului urbanistic, este marcat ca teren pentru construcţii şi pe el cresc copaci. Însă voi menţiona că pe acest teren nu se va întîmpla nimic fără autorizarea Consiliului Municipal şi concluzia expertizei ecologice a viitorului proiect”.

Funcţionarii municipali dau asigurări că, în timpul apropiat, în registrul cadastral vor fi înregistrate frontierele tuturor sectoarelor municipale, insclusiv a spaţiilor verzi. Pentru a le defrişa, va fi nevoie de multe documente, iar întreg procesul va fi făcut public. Schema zonelor verzi, a parcurilor şi scuarurilor deja delimitate pot fi găsite pe site-ul www.map.chisinau.md.