Ambasadorul Rusiei a promis să informeze conducerea Federației Ruse despre opinia deputaţilor găgăuzi privind referendumurile

Foto: noi.md

Opinia deputaţilor Adunării Populare a Găgăuziei (APG) referitoare la referendumurile organizate în autonomie pe 2 februarie, dar şi la efectele acestora vor fi aduse la cunoştinţa conducerii Rusiei. Despre aceasta a declarat ieri ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farid Muhametşin, la o întrevedere cu un grup de deputaţi din APG şi cu conducerea autonomiei.

Potrivit agenţiei „Infotag”, diplomatul a spus că ambasada „se străduie să nu comită nicio imixiune într-o astfel de situaţie, pentru că aceasta este politica internă a ţării”.

În opinia conducătorului APG, Dmitri Constantinov, în regiune, din cauza manipulărilor unei serii de surse mass-media, inclusiv centrale, „situaţia se tensionează în mod planificat pentru ca găgăuzii să fie catalogaţi drept separatişti”.

„Este inadmisibil ca oamenii legii să vină după ora 22.00 cu percheziţii la un ales al poporului (Anatol Cara – „I”)”, a declarat acesta.

Deputatul Gheorghi Leicev a spus că, pentru o evaluare independentă a rezultatelor referendumurilor din Găgăuzia, ar putea fi organizată o conferinţă internaţională, la care să fie invitaţi experţi în dreptul autonomiilor naţionale şi drepturile minorităţilor.

Membrul APG Ivan Topal l-a îndemnat pe ambasadorul rus să organizeze o întrevedere a deputaţilor autonomiei cu conducerea Rusiei la Moscova, pentru ca aleşii poporului găgăuz să aibă posibilitatea de a explica la modul direct ce se întîmplă în relaţia Comratului cu Chişinăul, dar şi cît de importantă este legătura cu regiunile Federaţiei Ruse pentru economia autonomiei.

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, consideră că după plebiscite, împotriva conducerii autonomiei „va fi declanşat un război informaţional”.

Başcanul şi-a exemplificat afirmaţiile prin aprecierea dată de reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale a Moldovei, care au declarat ilegale referendumurile din Găgăuzia.

„Ei motivează prin faptul că plebiscitele au fost finanţate din exterior. Dar banii au fost oferiţi de un cetăţean al Republicii Moldova (demult stabilit cu traiul în Rusia – „I”), care şi-a vîndut apartamentul şi a autentificat notarial legalitatea originii acestor bani şi tranzacţia propriu-zisă. În al doilea rînd, codul spune că este interzisă finanţarea din exterior a campaniilor electorale, dar nu spune nimic despre plebiscite. Şi aceasta este încă o porţie de minciună, răspîndită special pentru populaţia republicii”, a afirmat Formuzal, convins că administraţia autonomiei a avut dreptul legal să le organizeze.

Pe 2 februarie, autorităţile autonomiei au desfăşurat un referendum consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova – integrarea în Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală, dar şi un referendum legislativ privind statutul suspendat al autonomiei, care în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde independenţa (se va uni cu România – „I”) autonomia are dreptul de autodeterminare şi proclamare a independenţei. 98,4% dintre participanţii la plebiscit au votat pentru Uniunea Vamală Rusia‒Belarus‒Kazahstan, iar 98,9% - pentru autodeterminare în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde statutul juridic.

Autorităţile Republicii Moldova au declarat că referendumurile sînt ilegale şi contravin legislaţiei Moldovei. Procuratura a intentat dosare penale pe numele iniţiatorilor referendumurilor.