Secretul militar, unul pentru două state

Foto: army.md

Oleg Secrieru

Recent a fost publicat textul acordului bilateral în domeniul militar, semnat de ministrul Apărării Naţionale al României, Mircea Duşă şi ministrul Apărării Republicii Moldova, Vitalie Marinuţa. Este un acord specific - privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate militare schimbate, adică cu privire la secretul militar.

Semnînd acest acord, părţile fac trimitere la acordul interguvernamental cu privire la cooperare celor două ţări în domeniul militar, semnat pe 20 aprilie 2012. Precum şi la rolul cooperării dintre cele două ţări în menţinerea securităţii internaţionale.

Scopul acestui Acord este crearea cadrului legal necesar protecţiei informaţiilor clasificate militare/informaţiilor atribuite la secretul de stat din domeniul militar, transmise de către o parte celeilalte părţi.

Este un acord interesant: ce fel de secret militar poate avea o ţară, dacă ea îl transmite altui stat? RM nu are acorduri similare cu alte ţări, privind folosirea comună a secretului militar. România este singura ţară, faţă de care Moldova nu are acum secrete militare.

Interesant, ar putea fi tras la răspundere un cetăţean al Moldovei pentru trădare de Patrie, sau pentru spionaj, potrivit articolelor 337 şi 338 ale Codului Penal, dacă el pus şi simplu a făcut schimb de informaţie milirată clasificată cu un cetăţean al României?

***
Articolul 337. Trădarea de Patrie

(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

(2) Este liberat de răspundere penală cetăţeanul Republicii Moldova, racolat de serviciul de spionaj străin pentru înfăptuirea unei activităţi duşmănoase împotriva Republicii Moldova, dacă el nu a săvîrşit nici un fel de acţiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite şi a declarat de bună voie autorităţilor despre legătura sa cu serviciul de spionaj străin.

Articolul 338. Spionajul

Transmiterea, precum şi sustragerea sau culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine sau agenturii lor, precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă spionajul este săvîrşit de un cetăţean străin sau de un apatrid,
se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

*****
Menţionăm că Acordul a fost publicat în Monitorul Oficial doar în limba moldovenească. Versiunea în limba rusă a documentului nu există, deşi Legea cu privire la modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale 173/06.07.94 stabileşte următoarele:

Art. 1. - (1) Legile, promulgate de Preşedintele Republicii Moldova, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, actele Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, ale Băncii Naţionale a Moldovei şi ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi actele normative de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la tratatele internaţionale, însoţite de textul tratatului în limba de stat, inclusiv textele anexelor şi documentelor aferente, rezervele şi declaraţiile Republicii Moldova la tratat efectuate la momentul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării (…) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova**, editat de Agenţia Informaţională de Stat “Moldpres”, în limba de stat cu traducere în limba rusă şi în alte limbi, conform legislaţiei. În caz de necesitate, în Monitorul Oficial se publică şi alte acte oficiale.

Art. 1 alin. (7) al aceleeaşi legi prevede că: În cazul cînd tratatul internaţional nu conţine un text autentic în limba de stat, se prezintă spre publicare textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba de stat, certificată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a cărei exactitate este asigurată de organul responsabil pentru încheierea tratatului internaţional.

În cazul dat, documentul nu a fost tradus în limba rusă, aşa cum cere legislaţia moldovenească, în scopul păstrării secretului militar? Sau a fost aplicat art.1 alin (7), adică a fost publicat textul autentic înntr-o limbă străină, adică în limba română, şi tot aici a fost asigurată şi traducerea în limba de stat a RM (prin acelaşi text)?