Hidra patentelor

Foto: zdg.md

Xenia Florea

Parlamentul (deocamdată în prima lectură) „a patentat” comercializarea cu flori. Deputaţii din coaliţia de guvernare le-au permis producătorilor locali, care se ocupă cu creşterea florilor pentru vînzare, să le comercializeze în bază de patentă. Asta deşi acum un an, fracţiunea PLDM nici nu vroia să audă nimic despre aceasta.

Precum afirma atunci liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, „florarii cîştigă bani enormi şi se vor putea îmbogăţi şi mai mult datorită acestor modificări, ce le vor permite importatorilor să devină „crescători” de flori, fapt ce va înrăutăţi disciplina fiscală”.

De data aceasta, liberal-democraţii nu doar că nu au avut nimic împotriva „îmbogăţirii florarilor” şi „înrăutăţirii disciplinei fiscale”, dar au și participat la elaborarea amendamentelor. Din opt autori ai actualelor amendamente la Legea cu privire la patenta de întreprinzător – patru sînt deputaţi PLDM.

Însă o asemenea transformare a viziunilor parlamentarilor asupra utilizării patentei se explică simplu: alegerile parlamentare.

Pentru comercianţi e puţin

Amendamentele „florale” la Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost adoptată de parlament a doua zi după ce reprezentanţii misului business, care solicitau aprobarea activităţii în baza patentei, au ameninţat cu relutarea acţiunilor de protest.

Preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovan, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că în ţară s-au înrăutăţit condiţiile de promovare a afacerilor, statul nu creează noi locuri de muncă şi nici nu oferă salarii decente. Microîntreprinderile sînt sufocate de către organele de control, dar şi de „monopolul reţelelor mari de comerţ, care dispun de capital enorm şi care pot face ce vor”.

În consecinţă, business-ul mic pur şi simplu este nevoit să plece în umbră. Iar patenta este „posibilitatea de a deschide operativ, timp de trei zile, un loc de muncă din cont propriu”. Ai achitat impozitul temporar şi lucrează, nu ai achitat- nu lucra.

„Au sînt pentru Uniunea Europeană, pentru semnarea Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb, deoarece, precum sperăm noi, datorită acestui document vom obţine libertăţi economice, care sînt aşteptate de oamenii de afaceri cu multă nerăbdare”, se bătea cu pumnul în piept domnul Roşcovan, fiind întrebat dacă practica patentelor din Moldova nu contravine standardelor europene.

„În multe ţări ale Uniunii Europene, - a declarat el, - este practicată plata unui impozit fix, ce oferă dreptul la o activitate sau alta”.

Ce-t drept, reprezentantul Acosicaţiei Micului Business nu a evitat să precizeze că în Uniunea Europeană patenta este o formă de promovare a afacerilor de către persoanele ce activează în domeniul ANTREPRENORIATULUI. Adică cei care prestează diverse servicii casnice şi de artizanat: meşteşugăritul, cizmarii, reparaţia hainelor etc. În UE patentele nu se eliberează COMERCIANŢILOR, aşa cum se practică pe larg în Moldova.

În 1998, cînd a fost scrisă Legea privind patenta de întreprinzător, din numărul total de patente eliberate, 97% reveneau comerţului cu amănuntul. Iar în 2006, cînd guvernul şi parlamentul au început să reducă treptat aria de activitate în baza patentelor, din 40 de mii de deţinători de patente, 66% practicau comerţul cu amănuntul.

Experţii spun că actualele patente “florale” sînt doar începutul. Lobby-ul patentelor cu siguranţă va promova insistent facilităţi şi pentru alte direcţii. Spre exemplu, în afara florilor, guvernului şi parlamentului li se propune cîţiva ani la rind să revină la patente pentru comerţul cu carne şi piese auto. Sau să ofere dreptul la import în baza patentei.

Lobby-ul patentelor afirmă că oamenii care activează în aceste domenii sînt gata să plătească pentru patentă cu mult mai mult ca anterior, doar să renunţe la forma de activitate în baza întreprinderilor individuale şi să nu le mai plătească contabilillor.

Drept argument de bază aceştia invocă pierderi bugetare în urma reducerii activităţilor realizate în baza patentei.

Acum trei ani, promovîndu-şi activ propunerile privind patenta la întîlnirea cu preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe Veaceslav Ioniţă, reprezentanţii Asociaţiei Micului Business, spre exemplu, îi povesteau cum în mai multe raioane din republică, oamenii ce lucrau anterior în baza patentei, nu au mai creat întreprinderi individuale, aşa cum cere legislaţia, dar au continuat să activeze, asumîndu-şi riscul, achitînd regulat mită poliţiştilor. Drept rezultat, „bugetele locale” nu au primit cel puţin 30 de milioane de lei”.

Anul 2017 nu e departe ...

Discuţiile privind patentele de întreprinzător şi oportunitatea utilizării lor au loc în Moldova de peste 15 ani. Unii experţi şi întreprinzători consideră că autorităţile trebuie să faciliteze la maximum activitatea microbusiness-ului.

Alţii susţin că timpul comerţului mic a apus, iar comerţul în bază de patentă nu corespunde normelor şi practicilor europene, încălcînd drpturile marilor comercianţi, care investesc mijloace enorme în unităţile comerciale şi achită impozite considerabile la stat. Iar cel mai important lucru este că asemenea metode de organizare a comerţului este cea mai răspîndită cale de legalizare a mărfurilor de contrabandă şi a celor falsificate, fapt ce se răsfrînge dureros asupra producătorului autohton.

În perioada 2006-2008, guvernul se apucase serios să facă ordine pe piaţa patentelor, reieşind din faptul că în anii 90, patentele le-au oferit posibilitatea multor cetăţeni să supravieţuiască în baza comerţului mic. Însă peste 15 ani, aceasta formă de promovare a afacerilor s-a transformat într-o concurenţă neloială, nerespectarea drepturilor consumatorilor şi evaziune fiscală. Ministerul Economiei, care lupta activ cu „hidra patentelor” atunci a numit patenta de întreprinzător „gaura neagră a bugetului”, deoarece prin deţinătorii de patente se splălau cantităţi enorme de bani şi se legaliza contrabanda.

Activitatea de întreprinzător în baza patentei nu necesită înregistrare de sta şi obţinerea licenţei. Asupra deţinătorilor de patentă nu se răsfrîng cerinţele privind prezentarea rapoartelor financiare şi statistice, organizarea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiunilor de casă. De acest fapt s-au folosit unii reprezentanţi ai business-ului mare, implicîndu-i pe deţinătorii de patente în diverse scheme de evaziune fiscală. Asemenea scheme, spre exemplu, era utilizată pe larg de centrele comerciale.

De acea, începînd cu anul 2006, statul a sistat eliberarea patentelor pentru comercializarea mărfurilor supuse accizelor, iar în 2007 – a mobilei etc. Şi a introdus următoarea restricţie: desfăşurarea activităţii antreprenoriale în baza patentei de întreprinzător este permisă doar cu condiţia că veniturile din vînzări ale deţinătorului de patentă să nu depăşească 100 de mii de lei pe an (anul trecut, această limită a fost majorată pînă la 300 de mii ).

Însă în timp de organele fiscale cercetau faptul că deţinătorii de patente sînt folosiţi de afaceriştii din business-ul mare în schemele de evaziune fiscală, iar Ministerul Economiei lupta prin lege pentru un comerţ civilizat, deţinătorii de patente au reuşit să se unească, fiind susţinuţi şi folosiţi de către forţele interesate. Declaraţiile lor au avut un impact social, iar în urma unui şir de mitinguri şi proteste, deţinătorii de patente au obţinut extinderea termenului de acţiune a patentelor pentru comerţul cu amănuntul pînă în 2017.

Însă anul 2017 se apropie şi deja acum putem presupune cum va evolua situaţia: deţinătorii de patente, cu siguranţă, vor organiza o nouă serie de acţiuni de protest sub lozinca: „Patenta este colacul de salvare pentru cei, care au rămas fără lucru, nu ne lăsaţi familiile fără mijloace de existenţă!”. Iar deoarece, peste un an, în 2018 vor avea loc alegeri parlamentare ordinare, iar renunţarea completă la patenta oentru comerţul cu amănuntul va afecta interesele unor activişti ai partidelor de guvermămînt, parlamentul şi guvernul ar putea ceda din nou.

Aşa cum s-a întămplat cu anularea interdicţiei de comerţ în spaţii închise în baza patentei. Această normă a acţionat din anul 2008, cînd au fost depistate schemele ilegale ale unor centre comerciale de eschivare fiscală cu ajutorul deţinătorilor de patentă. Însă în luna noiembrie trecut, au intrat în vigoare modificările, ce permit comerţul cu amănuntul nu doar în stradă – de la tarabe şi din maşini pe pieţele autorizate, dar şi în spaţii închise: pavilioane, chioşcuri, corturi, tejghele, tarabe, cu suprafaţa de pînă la 20 de metri pătraţi.

Şi deşi autorii acestor modificări la Legea cu privire la patenta de întreprinzător au dat asigurări că această normă se referă „exclusiv la comerţul în pieţe”, experţii au declarat imediat: interpretarea „comerţul în centrele comerciale în baza patentei este permis din nou” nu doar este posibilă, dar şi va fi folosită numaidecît de către persoanele interesate.

În această situaţie trebuie să amintim că, în toată lumea, patenta constituie o formă de desfăşurare a afacerilor de către persoanele ce activează într-un domeniul limitat al producţiei individuale (artizanatul, pictorii-decoratori, cizmarii etc.). Eliberarea patentelor pentru comercianţi nu are sens, deoarece în acest caz se creează condiţii pentru concurenţa neloială: unii întreprinzători achită toate impozitele şi respectă regulile comerţului, iar alţii – au cumpărat patenta şi fac ce vor.

Totodată, prin intermediul deţinătorilor de patentă sînt spălate sume enorme de bani, este legalizată contrabanda şi contrafacerea, care sînt o povară pentru industria moldovenească. Potrivit unui producător: „UN SINGUR LOC AL UNUI COMERCIANT DEŢINĂTOR DE PATENTĂ UCIDE CINCI LOCURI DE MUNCĂ ÎN INDUSTRIA MOLDOVENEASCĂ”.

Nu ar fi mai bine ca comercianţii în baza patentelor să ocupe locurile de muncă, ce pot fi create în industrie, din contul creşterii volului vînzării mărfurilor autohtone, în cazul în care pe piaţa internă vor fi mai puţină contrabandă şi produse contrafăcut?

De aceea, în pofida alegerilor din toamnă, deputaţii trebuie să aibă o atitudine mai serioasă faţă de acest subiect. Mai ales ţinînd cont de obligaţiile RM faţă de partenerii europeni în lupta cu corupţia, spălarea banilor şi contrabanda.