Ucraina a trezit Karabahul de Munte

Foto : ruvr.ru

Armenia și Azerbaidjanul au amintit care conflict teritorial din spațiHul post-sovietic era considerat cel mai sîngeros înainte de evenimentele din Ucraina.

Bilanțul morților în Karbahul de Munte este de ordinul zecilor. Și asta în decurs de numai cîteva zile.

Războiul este întotdeauna o tragedie. Cu toate acestea, în Karabah, spre deosebire de actualul conflict din Ucraina, luptă soldați, dar nu sunt uciși oameni nevinovați. Nici așa nu e bine. Totuși, acesta este un război, dar nu o exterminare în masă.

Experții au numit deja actualul conflict dintre Armenia și Azerbaidjan cel mai amplu din ultimii 20 de ani de la semnarea armistițiului în 1994. De atunci oamenii își trăiesc viața într-o stare nici de război, nici de pace sub supravegherea Grupului de la Minsk al OSCE.

Mai exact au trăit. Ceea ce s-a întîmplat acolo săptămîna trecută îl face pe orice expert să devină sceptic. Se știe că totul a început pe 27 iulie. Alte amănunte sunt doar presupuneri. Autoritățile de la Erevan vorbesc despre un act de sabotaj din partea Azerbaidjanului, iar Baku afirmă că este vorba despre niște provocări armate din partea Armeniei.

Pierderile de vieți omenești e singurul adevăr. Atunci cînd artileria ambelor părți este pusă în funcțiune, victimle sunt aproape întotdeauna inevitabile. Da, cele două părți s-au atacat reciproc, cu o anumită periodicitate. Uneori se ajungea chiar și pînă la un atac la baionetă. Însă toate aceste incidente nu depășeau limitele. Politologii afirmau de fiecare dată că acest conflict care mocnește poate exploda în orice moment.

Nu putem afirma cu toată certitudinea că anume Ucraina a „trezit” Karabahul. Însă, atunci cînd întreaga lume se transformaă într-o mare pată de cerneală fierbinte, probabil e dificil să reziști tentației de a lua armele în mînă. Cu atît mai mult cu cît Baku a promis Erevanului, de-a lungul acestor 20 de ani de după conflict, să înceapă un războiu.

Azerbaidjanul este singurul căruia nu-i convine deloc actuala stare de lucruri, de aceea ar putea pe deplin profita de criza din Ucraina, și atît timp cît nimănui nu-i mai arde de Karabahul de Munte, să pună la încercare status quo-ul.

Dar nu e chiar așa de simplu. Și mediatorii ar putea avea propriile interese. De exemplu, dacă unuia dintre membrii Grupul de la Minsk al OSCE (Rusia, Franța și SUA) nu-i place că Armenia a anunțat în octombrie 2013 că aderă la Uniunea Eurasiatică, atunci el ar putea fi interesat de subminarea procesului de integrare.

Washingtonul, de exemplu, nu ascunde faptul că nu-i poate ierta Erevanului alegerea geopolitică. Iar o agravare militară ar forța Armenia să renunțe la planuri sau poate chiar să le revizuiască. Însă și aliații Rusiei - Belarus și Kazahstan – ar putea să evite contactul cu o țară beligerantă.