Expert: Economia Ucrainei va slăbi şi România va profita de această situaţie

Foto: eurasianews.md

În Ucraina se comentează în continuare declaraţiile premierului român Victor Ponta, făcute de acesta săptămîna trecută la Kiev. În particular, Ponta a anunţat „iniţierea unui nou model de parteneriat în regiune” şi că România ar putea deveni o „punte” pentru Ucraina şi Moldova în procesul lor de aderare la UE. În ajunul vizitei sale la Kiev, premierul român şi-a anunţat obiectivul principal, în cazul victoriei în alegerile prezidenţiale şi anume: a doua Mare Unire a României către anul 2018.

„Vizita la Kiev a premierului român Victor Ponta schimbă complet linia anterioară de conduită dintre cele două state”, a spus expertul politic Artiom Buzilă (Odesa), într-un comentariu pentru AP REGNUM.

“Anterior Kievul a recunoscut ameninţările României şi a înţeles că România prezintă un pericol potenţial pentru Ucraina şi pentru integritatea teritorială a acesteia, fiindcă Bucureştiul nu a recunoscut pînă acum anii 1939-1940, cînd Basarabia a trecut în posesia Ucrainei şi a Moldovei. În prezent, Ucraina şi-a schimbat în mod evident linia şi se pare că nu mai intenţionează să-şi apere interesele naţionale în această direcţie”, a declarat expertul.

Artiom Buzila a reamintit că la întîlnirea de la Kiev a participat şi premierul moldovean. „Acest lucru sugerează că nu numai Ucraina, ci şi Republica Moldova este de acord cu conceptul de expansiune a „României Mari”. Cele două state acceptă pe deplin politica agresivă a Bucureştiului faţă de vecinii săi. Au mai fost concesiuni şi anterior, ca, de exemplu, Insula Şerpilor, şi România poate să profite din plin de această stare de lucruri. Să zicem, că va elibera paşapoarte şi mai departe, că va submina liniştea în primul rînd în Basarabia, prin românizarea anumitor segmente ale populaţiei. Şi acest factor românesc ar putea să se manifeste în condiţiile în care economia Ucrainei va slăbi. Prin urmare, populaţia Basarabiei şi a regiunii Cernăuţi tot mai mult îşi va îndrepta privirile spre România, iar România nu va rata ocazia să profite de această situaţie”, a mai afirmat Artiom Buzila.

REGNUM reaminteşte de asemenea că, „în conformitate cu poziţia oficială actuală a României, împărtăşită de adepţii basarabeni ai unionismului, „Republica Moldova” este „al doilea stat român”, „moldovenii” sînt „români”, iar „limba moldovenească” este „limba română”. În acelaşi timp, abordarea de către Bucureşti a problemei „românilor” moldoveni şi ucraineni, este artificială, deoarece, pe lîngă faptul că identitatea românească este, din punc de vedere istoric, secundară vizavi de identitatea moldovenească, formarea românilor ca naţiune a avut loc pe teritoriul actualei Românii - în Valahia şi Moldova, în a doua jumătate a sec. XIX, cînd Basarabia era deja parte a Imperiului Rus, iar Bucovina se afla în componenţa Imperiului Austro-Ungar. Cu toate acestea, faptul că aceste teritorii au fost ocupate în perioadele 1918-1940 şi 1941-1944, încă mai serveşte drept pretext ca Bucureştiul să-i declare „români” pe moldovenii din aceste teritorii şi să pretindă a avea un anumit grad de influenţă şi prezenţă în regiune.”