Universităţile din Moldova vor să-şi consolideze autonomia după exemplul ţărilor europene

Foto: ziarelive.ro

Opt universităţi din Republica Moldova şi-au unit eforturile pentru a-și consolida autonomia, pornind de la exemplul şi experienţa în domeniu a ţărilor europene. În acest scop, în perioada 2012-2015 se desfăşoară proiectul TEMPUS "Consolidarea autonomiei universitare în Moldova (EUniAM)", finanţat de Uniunea Europeană.

Coordonatorul naţional al proiectului, Larisa Bugaian, prorector al Universităţii Tehnice a Moldovei, a menţionat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia "Infotag" că în cadrul proiectului au fost organizate mai multe ateliere de lucru, platforme de comunicare internă şi elaborate patru rapoarte privind situaţia actuală a autonomiei universitare din Moldova.

De asemenea, au fost organizate cinci vizite de studiu în universităţile partenere din ţările UE, la care au participat 76 de persoane pentru a prelua experienţa acestora în domeniul autonomiei universitare.

"Scopul nostru a fost de a stabili care sînt dimensiunile acestei autonomii, să evaluăm autonomia universitară din ţările europene şi să o raportăm la cea din Republica Moldova. Astfel, aflînd unde sîntem şi unde vrem să fim, încercăm să contribuim la îmbunătăţirea autonomiei universitare din Republica Moldova, atît prin modificarea actelor normative, cît şi a regulamentelor care ţin de activitatea universitară internă", a spus Larisa Bugaian.

Coordonatorul proiectului, Romeo Ţurcan, conferenţiar universitar la Universitatea Aalborg din Danemarca, a menţionat că unul dintre scopurile proiectului este conştientizarea misiunii universităţii într-o societate modernă.

"Acest fapt presupune că universitatea trebuie să se angajeze în procesele de cercetare, iar predarea să fie bazată pe cercetare, adică cunoştinţele din domeniul cercetării să fie imediat transmise studenţilor. De asemenea, este important ca universitatea să se implice plenar la dezvoltarea economică şi socială a ţării prin transferul de cunoştinţe", a spus Ţurcan.

Participanţii la conferinţă au menţionat că autonomia universitară este de patru tipuri: organizatorică, financiară, de personal şi academică.

Solicitată de jurnalişti să precizeze cum autonomia universitară va influenţa salariile profesorilor, prim-prorectorul ASEM, Ala Cotelnic, a precizat, în primul rînd, că "autonomia financiară determină posibilitatea universităţii de a acumula bani şi de a-i putea gestiona eficient".

"În acest context, fiecare universitate, în funcţie de posibilităţile pe care le va avea va putea să stimuleze performanţele profesorilor. Evident, profesorii din ţările pe care le-am analizat sînt mult mai bine plătiţi, dar acolo există şi un sistem de evidenţă mai bine pus la punct a lucrului pe care aceştia îl fac. Venitul unui profesor de la fiecare universitate în parte este diferit și depinde de specificul instituţiei, de activităţile practice şi de cercetare pe care le desfăşoară profesorul etc.", a spus Ala Cotelnic, precizînd că acest lucru este legat şi de posibilităţile fiecărei universităţi de a atrage cît mai multe resurse financiare.

Profesorul Universităţii din Kent, Marea Britanie, John Reilly, a menţionat că acest proiect se încadrează în mişcarea generală din UE care se referă la modernizarea şi reformarea universităţilor, care îşi propune să răspundă nu doar nevoilor zilei de azi, dar şi celor de mîine.

"Acest proiect i-a permis Republicii Moldova să evalueze şi să analizeze ceea ce se întîmplă la nivelul UE, pentru ca să poată selecta elementele care corespund şi se potrivesc cel mai bine sistemului său universitar", a spus profesorul din Marea Britanie.

Bugetul total al proiectului este de 1,12 milioane de euro, din care grantul programului TEMPUS constituie 1 milion de euro, restul fiind cofinanţarea asigurată de universităţile din Moldova.