Moldova a devenit „partener de încredere” al Europolului

Foto: ziuanews.ro

Victor Surugiu

Liberalizarea regimului de vize cu UE a condus la creşterea numărului infracţiunilor săvîrşite peste hotarele ţării de către deţinătorii paşapoartelor moldoveneşti. Pe de altă parte, criminalitatea internaţională utilizează tot mai mult ţara noastră pentru a pătrunde pe teritoriul UE. Acestea sînt principalele cauze pentru care Moldova îşi impulsionează colaborarea cu Europol – serviciul de poliţie al Uniunii Europene. Săptămîna trecută a fost semnat un acord de colaborare în domeniul combaterii crimei organizate.


De la droguri pînă la „marfă vie”

Pe parcursul ultimilor ani, Europolul a pledat pentru anularea vizelor pentru cetăţenii din spaţiul postsovietic. Potrivit analiştilor acestei structuri, introducerea regimului fără vize poartă un pericol pentru securitatea ţărilor Uniunii Europene din cauza impulsionării activităţii grupărilor criminale organizate.

În unul dintre ultimele rapoarte ale Europolului este invocat următorul exemplu. În portul de la Odesa a fost depistat un lot impunător de cocaină – 153 de kilograme. Drogurile au fost ascunse într-o nişă între scînduri, ce au fost livrate pe adresa unei companii ucrainene pe un vas sub pavilion chilian din Bolivia. Cocaina urma să fie transportată în ţările Uniunii Europene prin Moldova şi România. Europolul indică asupra creşterii importanţei acestei rute pentru livrarea drogurilor în Europa. În Moldova şi România marfa criminală ajunge prin Iran, Azerbaidjan, Georgia şi Ucraina.

O altă îngrijorare a Europolului este contrabanda cu produse de tutungerie, ce se scumpesc regulat în UE. Profiturile din contrabandă sunt atît de mari, încît, în pofida tuturor eforturilor vameşilor, această ramură ilegală înfloreşte. O parte dintre ţigările nedeclarate este adusă de peste hotare de către fumătorii înșiși. Însă în mare parte aici sînt implicate grupări criminale organizate, ce livrează tutunul de contrabandă peste hotarele Moldovei.

În „zona de interes” a grupărilor criminale organizate din ţările Europei de Est intră şi traficul cu „marfă vie”, cu medicamente contrafăcute.

Afganistan – Turcia – Moldova – UE

În relaţiile dintre Republica Moldova şi Europol pe primul plan este pusă anume problema combaterii traficului de droguri. În opinia specialiştilor de la Europol, Moldova este un punct strategic de păstrare şi tranzit al drogurilor în Europa de Est. În rapoartele acestei organizaţii ţara noastră figurează drept un punct de tranzit în reţeaua traficului de droguri din America Latină în ţările Uniunii Europene.

Surse din cadrul Direcţiei combaterea traficului ilicit de droguri au respins această informaţie, excluzînd existenţa pe teritoriul ţării a unor reţele de trafic de droguri. Totodată, în opinia experţilor, loturi mari de droguri pur şi simplu nu ajung în vizorul poliţiei moldoveneşti.

Criminalitatea internaţională a început să-şi camufleze mai minuţios activitatea după reţinerea din 2008 din centrul Chişinăului a 200 kg de heroină – cea mai mare cantitate de droguri din istoria ţării, care a fost, practic, transportată deschis, tranzitînd Moldova, în ţările UE. Potrivit datelor Europolului, după acest caz, comercianţii de droguri nu au renunţat la tentativele de a stabili un canal de livrare a drogurilor puternice pe ruta Afganistan – Turcia – Moldova – UE.

Europol şi scenariul vizelor

„Dacă Europolul ar putea avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor privind oferirea, anularea sau menţinerea regimului de vize, atunci este puţin probabil că dialogul UE-RM ar fi evoluat după actualul scenariu, - susţine unul dintre experţii noştri. – Or, una dintre condiţiile principale pentru liberalizarea regimului de vize, ce ţine de lupta împotriva corupţiei şi criminalitatea transfrontalieră, nu a fost îndeplinită nici pînă în prezent. Însă influenţa Europolului asupra adoptării deciziilor politice nu este semnificativă. Instituţia doar prezintă date pentru organele politice ale UE – Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul European.

Totodată, majoritatea datelor este prezentată Europolului de către organele de drept din ţările UE. Iar serviciul de poliţie doar generalizează aceste date şi încearcă să stabilească nivelul pericolului. În ultimul timp s-au înteţit semnalele privind săvîrşirea de către cetăţenii moldoveni în ţările UE a infracţiunilor de diferit nivel de gravitate şi privind alte pericole legate de facilitarea regulilor de trecere a frontierei. Despre aceste tendinţe Europolul informează regulat organele politice ale Uniunii Europene.

Desigur, nu este vorba despre faptul că sute de persoane ce deţin paşapoarte moldoveneşti abia au aşteptat anularea regimului de vize pentru a comite infracţiuni pe teritoriul Uniunii Europene. Însă a crescut brusc fluxul aşa-ziselor „furnici” – curieri de droguri şi contrabandişti mărunţi.

Cu ajutorul vizelor, serviciile de frontieră şi vamale puteau urmări mai uşor cine intră pe teritoriul Uniunii Europene. O simplă verificare de paşapoarte nu este suficientă. Or ţările UE fac schimb de informaţii privind eliberarea vizelor. Toate acestea însă nu vorbesc despre faptul că Uniunea Europeană este gata să revizuiască acordurile de liberalizare a regimului de vize, însă alte state, inclusiv Ucraina, vor obţine aceleaşi rezultate cu mult mai greu”.

Moldova în rolul partenerului de încredere al Europolului

Totuşi, Europolul a primit sarcina de a evalua riscurile ce vin din partea crimei organizate, care utiliza Moldova în calitate de tranzit. Europolul deja a solicitat informaţii de la colegii săi din ţara noastră. În rezultatul acestei activităţi va fi prezentat un raport privind evaluarea riscurilor pentru securitatea UE.

Asemenea studii analitice sînt efectuate cu regularitate de Europol, care cercetează activitatea diferitor grupuri etnice criminale pe teritoriul UE şi peste hotarele ei. Cea mai mare îngrijorare a Europolului este „mafia rusească”, precum şi grupările albaneze şi turce, ce activează în Sud-Estul Europei. Specialiştii din cadrul serviciului european de poliție menţionează regulat şi grupările africane (marocane şi nigeriene), care s-au înrădăcinat pe peninsula Iberică, precum şi cele belgiano-olandeze, ce îşi au bazele în Olanda.

În perspectivă, europenii vor atrage tot mai activ poliţia moldovenească în lupta împotriva criminalităţii internaţionale. Recent, la Chişinău s-a aflat directorul Poliţiei Europene, Rob Wainwright, care a numit Moldova drept „un partener de încredere al Europolului”. În cadrul vizitei a fost semnat un acord bilateral de colaborare, care va asigura accesul poliţiei moldoveneşti la bazele de date ale Europolului.

În baza acestuia, angajaţii MAI-ului vor putea participa la operaţiunile internaţionale împotriva crimei organizate. Acordul se referă, în special, la problemele traficului de persoane, crimele cibernetice şi traficul ilegal de substanţe interzise. Documentul obligă structurile de forţă din Moldova să facă schimb de informaţie cu Europol.

Toate dosarele penale şi urmăririle penale ce prezintă interes reciproc pentru Moldova şi Europol vor fi coordonate de către un ofiţer de presă al MAI-ului, care a fost delegat anul trecut la oficiul Europol de la Haga (Olanda). În total, în prezent, acolo se află peste 400 de angajaţi şi 100 de ofiţeri de presă ai Europolului, delegaţi de diferite state în calitate de reprezentanţi ai organelor naţionale de drept.