Sesizarea procurorului general a devenit cauza scindării Consiliului Superior al Magistraturii

Foto: moldnews.md

Victor Surugiu

Săptămîna aceasta, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a examinat sesizarea repetată a procurorului general privind tragerea la răspundere a patru judecători, care activează în instanțele economice. Dacă inițial magistrații au dat „undă verde” pentru inițierea urmăririi penale, atunci acum părerile lor s-au împărțit. Sesizarea procurorului general a provocat involuntar sciziunea CSM: primele persoane din justiția moldovenească insistau asupra pedepsirii și demiterii judecătorilor, însă au rămas în minoritate.

Din momentul lichidării de facto a judecătoriilor economice au trecut trei ani. În calitate de motiv principal pentru reorganizarea sistemului judecătoresc a fost invocat nivelul înalt de corupție la soluționarea litigiilor economice. Pe parcursul a trei ani, o parte din judecători, din proprie inițiativă, sau din cauza unor factori compromițători, a rămas fără mantia de judecător.

Detaliile unor verdicte, emise în ultimii ani, au ajuns în vizorul procuraturii. Însă, în cele din urmă, problema tragerii la răspundere penală a slujitorilor lui Themis a fost scoasă de pe ordinea zilei. Și dacă unii magistrați acuză procuratura de neprofesionalism și reacție tardivă, atunci alții sunt convinși că apărătorilor legii trebuia să li se ofere o șansă pentru desfășurarea unei anchete complete.

În cererea procurorului general, Corneliu Gurin sunt invocate dovezi în privința foștilor judecători ai Curții de Apel economice: Eugeniu Clim, Ala Nogai, Aureliu Colenco și Valeriu Harmaniuc. Doi dintre aceștia – Clima și Nogai – în prezent activează la Curtea de Apel Chișinău. Colenco și Harmaniuc au plecat în demisie de onoare, păstrîndu-și toate avantajele sociale și financiare.

Patru judecători și colegul lor din Judecătoria comercială de circumscripție Gheorghe Muntean figurează în dosarul penal, intentat de procuratură pe faptul emiterii unui verdict ilegal. Este vorba despre încheierea, prin care, precum afirmă Corneliu Gurin, au fost modificate ilegal măsurile provizorii în unul dintre litigiile economice privind perceperea datoriei de milioane de lei.

Una din clădirile din centrul Chișinăului, ce aparținea debitorului, a fost pusă sub arest în calitate de garanție pentru stingerea datoriei. Acest imobil era estimat atunci la 19 mil. lei. Însă ambele instanțe economice (inițial judecătoria de circumscripție, apoi și Curtea de Apel) s-au pronunțat pentru înlocuirea imobilului. În rezultat, clădirea a fost înlocuită cu alta, de 10 ori mai ieftină.

Aceste acțiuni au cauzat un prejudiciu semnificativ, iar pentru continuarea anchetei procuratura a avut nevoie de acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Prima dată, procurorul general s-a adresat cu o cerere similară aproape un an în urmă, în primăvara anului 2014. Atunci CSM și-a dat acordul pentru inițierea urmăririi penale. Însă Colenco, Harmaniuc, Nohai și Clim au contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiției și au obținut anularea acesteia – în baza încălcării procedurii. După aceasta, Corneliu Gurin a expediat o sesizare repetată.

Acum, opiniile magistraților s-au împărțit: pentru respingerea cererii Procuraturii Generale au votat șase din 10 membri ai CSM, prezenți la ultima ședință. Inclusiv – cîțiva judecători și trei profesori universitari de drept, aleși în CSM de Parlament (Gheorghe Avornic, Teodor Cîrnaț și Violeta Cojocaru).

Majoritatea celor care au pledat împotriva urmăririi penale nu și-au motivat poziția. Votul este secret, iar legea le permite membrilor CSM să nu dea explicații. Potrivit informației noastre, unii dintre ei au invocat ilegalitatea cererii procurorului general și expirarea termenului de prescripție a cazului, în jurul căruia este construită acuzația.

Se știe că rezultatele votului au devenit motivul sciziunii Consiliului Superior al Magistraturii. Poziția membrilor CSM din rîndul judecătorilor și profesorilor universitari nu a fost susținută de către președintele acestei instanțe Victor Micu, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi și ministrul de justiție în exercițiu, Oleg Efrim. Ultimii doi anterior au insistat asupra lichidării judecătoriilor economice, acestea fiind principalul „cuib de corupție” din sistemul judecătoresc.

În culoare și discuții publice, primele persoane din justiția moldovenească și-au exprimat activ nemulțumirea față de faptul că nu au reușit să obțină susținerea altor magistrați pentru a sa start urmăririi penale. Oleg Efrim deja a declarat că este gata să exprime o opinie separată față de această decizie a CSM. Cel mai probabil, și președintele Curții Supreme de Justiției Mihai Poalelungi, își va exprima opinia separată pe acest caz.

„Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea privind tragerea la răspundere penală a foștilor judecători și noi nu avem alte pîrghii pentru a influența această decizie, comentează surse din cadrul Procuraturii Generale. Chiar dacă unii membri ai CSM vor ieși cu opinii separate, acest fapt nu va ava nici un impact asupra rezultatului final. În aceste condiții, organele de drept nu au altă soluție decît să claseze dosarul și să transmită materialele în arhivă”.