Liberal-democraţii au iniţiat crearea grupurilor de lucru pentru elaborarea noului statut pentru Chişinău şi Bălţi

Foto: kp.md

Deputaţii Partidului Liberal Democrat au înregistrat două proiecte de hotărîre privind crearea grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectelor de lege privind statutul municipiilor Chişinău şi Bălţi. Autorii proiectului sînt preşedintele PLDM, Vlad Filat, precum şi Tudor Deliu, Gheorghe Mocanu şi Maria Ciobanu.

Surse din cadrul fracţiunii parlamentare a PLDM au relatat agenţiei "Infotag" că necesitatea creării grupului de lucru este legată de faptul că actualele prevederi ale legii referitoare la activitatea municipiilor nu corespunde unor alte legi din domeniul administraţiei locale.

"Statutul Chişinăului, adoptat în 1995, nu corespunde cerinţelor cu caracter social economic şi administrativ. Urmează de pregătit un document care va prevedea principiile de organizare şi funcţionare atît a Chişinăului, cît şi Bălţiului, căruia din 2012 i s-au atribuit competenţe de unitate teritorial-administrativă de nivel secundar, precum şi unităţilor teritorial-administrative ce fac parte din componenţa sa; competenţe ale consiliului municipal, de viceprimari şi pretori", se menționează în document.

Directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale (CALM), Viorel Furdui, a relatat că acest subiect trebuie abordat complex şi nu trebuie limitat la Chişinău şi Bălţi.

"Problema constă în faptul că la momentul actual nu există o lege comună privind statutele municipiilor. Municipiile de astăzi diferă unul de altul în ceea ce priveşte competenţele şi obligaţiunile. Dacă Chişinăul şi Bălţiul pot fi considerate unităţi social-economice importante, atunci Comratul, ca fiind unul dintre municipii, mai mult se aseamănă cu oraşele Ungheni sau Orhei", consideră el.

Potrivit expertului, Parlamentul nu trebuie să discute problema "selectiv şi restrîns", deoarece asemenea atitudine doar va dăuna unităţilor teritorial-administrative.

"Astăzi, în Parlament avem un proiect de lege ce prevede acordarea statutului de municipiu oraşelor Orhei, Soroca, Ungheni şi Cahul. Cum să procedăm dacă proiectul va intra în vigoare, dar baza juridică va lipsi? Ignorarea importanţei legii despre municipii poate afecta serios economia ţării", a spus Furdui.

Necesitatea de a modifica statutul Chişinăului este legat de faptul că în 2006 Parlamentul a adoptat o lege conform căreia în fiecare dintre cele cinci sectoare ale capitalei urmează să apară primari şi consilii sectoriale. Se presupunea că legea va intra în vigoare în 2015 şi va începe să funcţioneze după alegerile locale, care vor avea loc vara, însă Parlamentul a amînat intrarea documentului în vigoare din cauza lipsei unei baze juridice.

În cazul oraşului Bălţi, necesitatea de modificare a statutului a apărut după ce Parlamentul a extins competenţele municipiului, însă Guvernul nu a pregătit un proiect de lege ce ar prevede modificări în funcţionarea acestuia. Din acest motiv, activitatea la Bălţi a fost parţial blocată.