Jumătate din terenurile agricole din România sunt deținute sau administrate de străini

Foto: vladtime.ru

Străinii cumpără tot mai mult pămînt în ia. Chiar dacă pe primele trei locuri în topul latifundiarilor sunt i, suprafeţele administrate sau cumpărate de străini sunt din ce în ce mai mari.Într-un top al celor mai mari 100 de exploatatori agricoli din România, primele trei locuri sunt ocupate de firme româneşti.

Sunt însă foarte multe companii străine care au în proprietate zeci de mii de hectare de teren în România. Statisticile arată că cei mai mari investitori străini sunt italieni, germani, arabi, maghiari şi spanioli. Cele mai întinse culturi sunt cele de porumb, urmate de grîu şi floarea soarelui.

Cea mai mare concentrare de terenuri se rezumă la partea de sud a țării, sud-est, sud-vest şi Moldova, dar mai ales în zona Dunării. „Sunt companii din Belize, din paradisul fiscal, care investesc la noi, companii din Austria, aproape fiecare ţară din Europa de Vest are o companie care a investit în pămînt românesc. Italienii au vreo 200.000 de companii agricole înregistrate în românia”, spune Szőcs-Boruss Miklós-Attila, coordonatorul campaniei.

Mulţi dintre investitorii străini arendează pămîntul românilor. Iar cînd urmăresc să facă doar afaceri imobiliare şi nu agricultură cumpără parcele şi, după ce le comasează, vînd scump întreaga suprafaţă. „În Germania, în Franţa, Olanda şi Belgia, terenurile sunt foarte scumpe. Mai ales în Olanda media este la vreo 20.000 hectarul. În România prețul este, de exemplu, între 2.000 şi 7.000 de euro hectarul”.

Producătorii exportă cea mai mare parte a produselor agricole obţinute. „Analizînd subvenţiile din 2013 observăm că 1% din agroindustriaşi primesc 50% de subvenţii europene în românia. Este alarmant gradul de comasare a subvenţiilor”, spune Szőcs-Boruss Miklós-Attila. „Practic, vedem că productivismul şi conceptul vechi comunist nu a dispărut. Noi nu mergem pe calitate, mergem doar pe cantitate. Să avem munţi de cereale”, adaugă el.

România a reprezentat un studiu de caz în cel mai amplu raport pe tema acaparării terenurilor publicat în 2013. Experţi din 11 ţări au arătat că, prin concentrare a terenurilor, s-a ajuns ca mai mult de 50% din suprafaţa agricolă din Europa să se afle în mîinile a doar 3% dintre proprietarii de pămînt.În Dolj, de exemplu, pămînturile judeţului se vînd hectar cu hectar. Tot mai mulţi străini iau terenuri în arendă sau le cumpără și apoi le lucrează cu români. Străinii se ocupă în principal de terenurile celor care nu mai pot sau nu își permit să le lucreze. Rezultatul: terenurile s-au scumpit cu 300 la sută în ultimii șapte ani.

Mariana Manea are 62 de ani și locuiește în satul doljean Moțăței. Și-a muncit terenul pînă cînd puterile au lăsat-o, apoi l-a arendat. Și vecinii ei au făcut la fel, ba chiar unii au vîndut terenurile pe care le aveau. Cel care a profitat de situație a fost un scoțian care a venit în comună în 2001 și de atunci nu a mai plecat. Din cele 13.000 de hectare de teren agricol, cît are localitatea, peste 2.000 sunt ale străinului.

2014 a fost oficial anul cu cele mai puţine hectare de teren agricol nelucrate - doar 500.000, de şase ori mai puţine decît în 2007. Totuşi, sunt judeţe în care pămînturile au rămas pîrloagă pentru că oamenii nu le mai pot munci, dar nici nu le vînd, pentru că nu au acte pentru ele. La polul opus sunt marii investitori care au văzut în agricultură o afacere şi au investit milioane de euro. În Teleorman, de exemplu, aproape fiecare fermier are cîteva mii de hectare.

Teleorman este al patrulea judeţ din românia în funcţie de numărul hectarelor agricole cultivate, dar şi exemplul care arată cel mai bine faptul că agricultura merge cu două viteze. Aici, 60 de mii de hectare, peste 12% din totalul suprafeţei agricole, aproape că au "dispărut" din statisticile oficiale.

„Județul Teleorman figurează cu 498 de mii de hectare. Diferența între suprafața raportată și cea solicitată la plată la APIA este de 60.000 de hectare. Principalul motiv e lipsa cadastrului. Fie că în acest moment proprietățile aparțin unor defuncți, iar moștenitorii nu au reușit să dezbată succesiunea, fie, plecați din țară, aceștia nu au timp să declare suprafețele”, explică Eugen Coman, director APIA.Dacă ar fi cultivate cu grîu, cele 60 de mii de hectare ar aduce un profit de 9 milioane de euro. Însă, tot mai puţini tineri sunt interesaţi de agricultură.

Alţi agricultori au lăsat pămîntul pradă buruienilor. Costă prea mult motorina, seminţele sau pesticidele, spun ei. În schimb, la polul opus sunt tinerii care, după ce au făcut afaceri la oraş, au dat costumul şi munca la birou pe agricultură. Practic, din cele 434 de mii de hectare lucrate în județ, trei sferturi aparţin marilor fermieri. Fost director de investiţii la o firmă importantă, Dorin Boboc se ocupă acum de afacerea familiei. Alături de tatăl său, el lucrează 1.500 de hectare de teren, care sunt cultivate în mare parte cu grîu.

Cei doi au anual un profit de 100 de mii de lei și au nouă angajaţi care lucrează terenul cu utilaje performante. Unul dintre ele a costat 150 de mii de euro, cît o maşină de lux. „Pentru noi, este un Ferrari necesar, unul care produce, nu doar consumă. Are sistem de ghidaj GPS, soluția folosită este dozată cu un computer de bord”, explică Petre Boboc. De anul acesta, fermierii care au pînă la 5 hectare vor primi 170 de euro subvenţie pentru fiecare hectar deţinut, iar cei care au între 5 şi 30 de hectare - 210 euro.