X 
Cutremure stiri: 506

Dirk Schuebel: Cuvintele frumoase trebuie confirmate cu fapte concrete

18 mai. 2015,, 16:15   Politică
3832 2
Шубель: красивые слова нужно подтверждать делами
Foto: esp.md
La sfîrşitul săptămînii curente, la Riga va avea loc Summitul "Parteneriatului Estic", care va defini priorităţile de dezvoltare a relaţiilor Uniunii Europene cu vecinii pe termen scurt şi va corecta politica europeană de vecinătate (PEV). În ajunul Summitului, corespondentul agenţiei "Infotag" Anatol Golea s-a întrunit la Bruxelles cu şeful Unităţii pentru Parteneriatul Estic a Serviciului European de Acţiune Externă, fost şef al Delegaţiei UE în Republica Moldova, Dirk Schuebel, care a acceptat să răspundă la unele întrebări despre ceea ce urmează să aibă loc în cadrul Summitului şi opinia lui faţă de relaţiile pe viitor ale UE cu Moldova.

Partea I

"Infotag": Care sînt temele principale ale summitului de la Riga?

Dirk Schuebel: Summitul Parteneriatului Estic (PaE) de la Riga este un eveniment important pentru a constata anumite realităţi, a coordona agendele, a analiza realizările şi greşelile. Toate aceste aspecte sînt foarte importante pentru a introduce corectările necesare în PEV şi a merge mai departe.

Trebuie subliniat, de asemenea, că Summitul, ca şi Parteneriatul Estic în general, nu este orientat împotriva cuiva. Sarcina principală este sprijinirea statelor PaE pe calea reformelor, progresului, democraţiei şi reformelor economice. După cum se ştie, cu trei state Uniunea Europeană a semnat în anul trecut acorduri de asociere. Aceste documente am început să le realizăm cu succes în privinţa Moldovei şi Georgiei şi sperăm că pînă la sfîrşitul anului se va încheia procesul de ratificare a acordurilor cu toate statele UE, iar din 1 ianuarie 2016 va începe implementarea Acordului cu Ucraina.

În ceea ce priveşte cele trei state cu care am semnat acorduri de asociere, vom analiza procesul de implementare a acestor documente. În privinţa Moldovei pot spune că Acordul dă primele rezultate, în special în ceea ce priveşte zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE.

"I": Ce atitudine aveţi faţă de existenţa "integrării de viteză diferită" – în Parteneriatul Estic s-a format aşa-zisa prima şi a doua ligă: trei state care tind să obţină "perspectivă europeană" şi trei state care doar doresc să dezvolte relaţiile cu UE, dar nu-şi propun idei ambiţioase? Se va reflecta acest lucru în documentele summitului de la Riga?

D.S.: Noi ne bazăm în acţiunile noastre anume pe considerentul că cele şase state ale PaE au nivel diferit de dezvoltare, diferite posibilităţi, diferite aspiraţii în cooperarea cu UE. În procesul de reformare a PEV, noi tindem să abordăm cît mai diferenţiat fiecare stat. Noi înţelegem că Belarusul şi Azerbaidjanul urmăresc alte scopuri şi vom lua în calcul că ei nu aspiră să semneze acorduri de asociere cu UE.

"I": Cele trei state care au semnat Acordul de asociere au încercat să elaboreze o poziţie unică către summitul PaE de la Riga. Ei au dorit să obţină la Riga ceea ce se numeşte "perspectivă europeană clară". Deşi Bruxelles înţelege că partenerii estici au nevoie de stimul pentru desfăşurarea reformelor, acest subiect, cel mai probabil, la Riga nu se va discuta. Aşa este?

D.S.: Da, aşa este. Actuala componenţă a Comisiei Europene, care şi-a început mandatul în noiembrie anul trecut, a decis că pe parcursul acestui mandat UE nu se va extinde. La drept vorbind, în prezent nu văd nicio ţară care ar fi gata pentru aderare la UE. De aceea vom propune acestor ţări să lucreze asupra implementării acordurilor de asociere, ceea ce le va ajuta să se apropie de standardele UE în viitor.

"I": În care viitor? Este vorba despre mandatul actualei componenţe a Comisiei Europene sau un termen mai mare?

D.S.: Aceasta, în primul rînd, depinde de statele în cauză – de nivelul lor de dezvoltare, implementarea reformelor, realizarea acordurilor de asociere.

"I": Cînd vorbiţi că "soarta acestor state este în mîinile lor", ce puteţi spune despre Moldova? Societatea moldovenească acum apreciază foarte critic acţiunile autorităţilor. Vorbim despre faptul că Moldova a cedat Georgiei poziţia de lider în PaE, că istoria de succes a rămas în trecut, că guvernul minoritar nu este capabil să desfăşoare reforme, iar acest fapt reprezintă un pericol serios pentru cursul de integrare europeană. Cum vede această situaţie Bruxelles-ul?

D.S.: Desigur, noi am prefera ca în Moldova să fie majoritate parlamentară stabilă, care ar forma guvernul. Dar asemenea decizie au luat partidele moldoveneşti, noi în acest proces nu ne-am implicat. Dacă guvernul minoritar este în stare să ia deciziile necesare ţării, atunci de ce nu? Dacă Guvernul va demonstra că poate desfăşura reforme, atunci noi îl vom sprijini. Nu consider că acest cabinet de miniştri este slab, cunosc personal mulţi miniştri şi ştiu că îşi pot îndeplini foarte bine obligaţiunile, desigur, cu existenţa voinţei politice. Din altă parte, îmi pare rău că din Guvern au plecat unii miniştri, inclusiv premierul Iurie Leancă.

Noi conştientizăm că există şi o situaţie regională foarte dificilă, pe al cărei fundal activează Guvernul. Conflictul din Ucraina afectează Moldova. Este un aspect ce nu poate fi ignorat. Dar acest fapt demonstrează o dată în plus necesitatea reformelor. Cu toţii ţinem minte de la ce a început conflictul în Ucraina, cînd oamenii au ieşit pe Maidan din cauza refuzului Guvernului Ianukovici şi Azarov de a continua calea integrării europene. Aceasta trebuie să fie un stimul în plus pentru guvernul moldovenesc de a fi consecvent în acţiunile sale, pentru a obţine rezultate concrete. Este o sarcină urgentă – nu doar de realizat reforme, dar şi de demonstrat eficienţa acestora.

Noi la Bruxelles, desigur, nu considerăm că autorităţile moldoveneşti au renunţat la cursul integrării europene. În pofida faptului că Guvernul este minoritar, acesta face declaraţii despre sarcini ambiţioase de implementare a reformelor. A rămas doar ca aceste cuvinte frumoase să fie confirmate prin fapte concrete. Aceasta înseamnă că noi vrem să vedem rezultate: în lupta cu corupţia, în respectarea drepturilor omului, în libertatea presei, respectarea drepturilor investitorilor şi crearea condiţiilor pentru aceştia.
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

© Business

Cum considerați : Stabilirea supremației legilor si a altor documente al EU asupra legislatiei interne a Republicii Moldova se referă la problema privind caracterul suveran și independent al statului moldovenesc?
Caii moldovenești, în centrul unui scandalСандуляк Владислав