Congresul SUA limitează printr-o lege istorică, promulgată de Obama, supravegherea practicată de NSA

Foto: cnsnews.com

Preşedintele Barack Obama a promulgat o lege istorică care pune capăt colectării în masă a datelor telefonice de către Guvern şi inversează în mod semnificativ politica americană ce reglementa cel mai controversat program de supraveghere de după atentatele de la 11 septembrie, relatează AFP online.

Proiectul de lege a fost adoptat marţi de către Senatul Statelor Unite, după ce a trecut de Camera Reprezentanţilor în urmă cu cîteva zile.

Textul reautorizează programe-cheie din cadrul securităţii naţionale care expiraseră la începutul săptămînii.

"Mă bucur că Senatul a adoptat în cele din urmă Legea libertăţii (USA Freedom Act). Legea protejează libertăţile civile şi securitatea naţională", a subliniat Obama într-un mesaj postat pe Twitter imediat după ce a promulgat documentul.

Într-o declaraţie separată, el le-a reproşat anterior congresmenilor "întîrzierea inutilă şi discontinuitatea de neiertat a autorităţilor importante în domeniul securităţii naţionale" din zilele de dinaintea adoptării legii.

"Administraţia mea va acţiona rapid pentru a se asigura că profesioniştii noştri în domeniul securităţii naţionale au din nou întregul set de instrumente vitale de care au nevoie pentru a continua să protejeze ţara", a declarat preşedintele.

Legea pune capăt capacităţii Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) de a colecta şi stoca metadate - numere de telefon, data şi ora convorbirii - a milioane de americani care nu au legătură cu terorismul.

Ea mută responsabilitatea stocării datelor la campaniile de telefonie, permiţînd autorităţilor să acceseze aceste informaţii numai în baza unui mandat emis de către tribunalul antiterorist secret care identifică o anumită persoană sau un anumit grup de persoane ca suspecte de legături cu terorismul.

"Este un moment istoric", a declarat senatorul Patrick Leahy, iniţiatorul democrat al legii, după ce textul a fost adoptat cu 67 de voturi la 32, catalogînd textul drept "prima revizuire majoră a legilor privind suravegherea guvernamentală din ultimii cîţiva zeci de ani".

Votul a avut loc în urma cîtorva zile de dezbatere aprinsă între republicani, împărţiţi între sprijinirea unor măsuri dure în lupta împotriva terorismului şi necesitatea protejării vieţii private, în urma dezvăluirilor fostului consultant NSA Edward Snowden, în 2013, cu privire la amploarea colectării datelor în masă.

- Important dar "insuficient"

Fugarul Snowden - considerat un personaj negativ de către susţinătorii serviciilor de informaţii şi un erou de susţinătorii unor libertăţi civile mai puternice - a salutat votul din Congres ca "istoric".

Într-o intervenţie video live, din Rusia, la un eveniment organizat de către Amensty International la Londra cu puţin timp înainte de adoptarea legii, Snowden a apreciat că eforturile de a pune capăt supravegherii în masă sînt "insuficiente", dar reprezintă "un pas important".

Disensiunile în rîndul republicanilor şi tactica de întîrziere folosită de către senatorul Rand Paul, candidat în alegerile prezidenţiale din 2016, au condus la expirarea programului colectării de date şi altor două secţiuni din USA Patriot Act, trimiţînd la plimbare autorităţile în ceea ce priveşte înregistrările audio şi urmărirea aşa-zişilor lupi singuratici, după ce au expirat toate la miezul nopţii de duminică spre luni.

Legea adoptată marţi le reautorizează pe ultimele două.

Votul covîrşitor în favoarea proiectului reprezintă o lovitură dură pentru liderul majorităţii republicane din Senat Mitch McConnell, care a încercat zadarnic să amendeze proiectul.

Unul dintre amendamentele sale prevedea extinderea perioadei de transferare a datelor stocate la NSA către firmele de telefonie de la şase luni la un an.

Prin alt amendament, el urmărea anularea unei prevederi privind declasificarea hotărîrilor Tribunalului secret pentru supravegherea informaţiilor străine (FISA), o modificare care în opinia criticilor ar fi erodat transparenţa construită în Legea libertăţii.

Propunerile au fost respinse de cel puţin 11 republicani, care au votat împotriva amendamentelor lui McConnell.

McConnell a denunţat această reformă drept "un pas înapoi".

"Această (lege) ne va diminua capacitatea de a răspunde miriadelor de ameninţări cu care ne confruntăm în prezent", a subliniat el într-un discurs provocator, în care a acuzat administraţia Obama că se retrage de la conducere în lupta împotriva extremismului.

"Ea este totodată o victorie răsunătoare a celor care complotează continuu împotriva patriei noastre", a spus el.

Votul a avut loc în contextul unor lupte republicane interne dure şi tensiuni cu privire la lege.

Liderii Camerei Reprezentanţilor au avertizat că orice modificare a proiectului poate întîrzia votul final sau chiar să distrugă legea, ceea ce ar fi însemnat ca o serie de autorizaţii în domeniul securităţii naţionale să expire pentru totdeauna.

Giganţi în domeniului Internetului au anunţat o victorie după votul din Congres.

"USA Freedom Act reprezintă o victorie cîştigată cu greu şi foarte necesară pentru utilizatorii de Internet de pretutindeni, inclusiv interzicerea colectării în masă a datelor utilizatorilor", a subliniat Yahoo! într-un comunicat.

Candidatul republican la preşedinţie Marco Rubio, un senator din Florida care a votat împotriva legii, a denunţat-o drept un rezultat al unei "conduceri prezidenţiale slabe".

"Eşecul prelungirii componentelor expirate ale PATRIOT Act a fost o greşeală. USA Freedom Act slăbeşte securitatea naţională a Statelor Unite interzicînd programele pe care comunitatea de informaţii şi FBI le-au folosit pentru a ne proteja de nenumărate ori", a apreciat el.

"Din nefericire, o conducere prezidenţială slabă combinată cu o campanie de dezinformare motivată politic îi fac acum pe americani mai vulnerabili decît am fost oricînd altcîndva de la atacurile de la 11 septembrie încoace", a adăugat candidatul la preşedinţie.