Crapivca: Ne confruntăm nu doar cu o politică nechibzuită a autorităților, dar și cu business ilegal

Foto: infotag.md

Criza economică din Moldova nu putea să nu afecteze domeniul afacerilor. Conducătorul unui grup de companii, Igor Crapivca, a relatat pentru NOI.md cum se descurcă în situația creată întreprinzătorii moldoveni.

În condițiile majorării tarifelor la energia electrică și gazele naturale, crește prețul de cost al mărfurilor și serviciilor autohtone. „Însă atunci cînd aceasta se întîmplă în condiții de concurență cu businessul ilegal, care pentru mită se eschivează de la plata TVA-ului de 20% și alte impozite, majorarea costului producției finite cu fiecare procent se face «cu sînge»”, a recunoscut Igor Crapivca.

Omul de afaceri a descris cum funcționează businessul real în condiții de criză. „În primul rînd, noi ne străduim să reducem cheltuielile care nu au legătură cu producția, să reducem programele investiționale și să diminuăm pierderile, pentru a menține rentabilitatea afacerii”, a menționat antreprenorul.

„În afară de aceasta, noi putem estima situația după felul în care merg treburile clienților noștri. Noi sesizăm foarte clar că, odată ce a scăzut cererea, înseamnă că treburile lor nu merg bine. Înainte erau mai multe proiecte investiționale și un activism mai mare. Însă trebuie de menționat că se schimbă și structura pieței. Dacă înainte cota investițiilor locale era mai mare, acum centrul de greutate s-a mutat spre investițiile de peste hotare sau întreprinderile cu capital mixt. Ne străduim să găsim la timp asemenea proiecte, să le monitorizăm și să participăm la ele”, a spus Igor Crapivca.

În opinia omului de afaceri, deprecierea vertiginoasă a leului nu a putut să nu aibă impact asupra producătorilor. Se afirmă că acest fapt este convenabil pentru export, însă e adevărat doar parțial, deoarece economia moldovenească este extravertită, deschisă întregii lumi. Deprecierea necontrolată a leului lovește în costul materiei prime, care nu este în totalitate locală, mai ales în industrie și construcții. Respectiv, pentru materia primă plătim în lei mai mult și nu toată materia primă se folosește pentru producția mărfurilor destinate exportului. O parte din producție merge pe piața internă, unde veniturile populației nu cresc și cererea la mărfurile care se scumpesc scade. Cererea poate fi restabilită doar prin programe la nivel de stat, însă nimeni nu se ocupă de aceasta.

Referindu-se la impactul majorării tarifelor la energia electrică (moratoriul la aplicarea tarifelor majorate este valabil pentru lunile septembrie și octombrie), Igor Crapivca a menționat că per ansamblu tariful a crescut cu 20-35%, avînd în vedere că la unele întreprinderi nu există acces direct la rețelele de distribuire.

„Ponderea energiei electrice în costul de preț al producției de la diferite întreprinderi din grupul nostru constituie, în medie, 15%. Majorarea tarifului a mărit prețul de cost al producției finite cu 5-7%. Însă, avînd în vedere că există concurență cu businessul ilegal, care pentru mită se eschivează de la plata TVA-ului de 20% și alte impozite, majorarea costului producției finite cu fiecare procent se face «cu sînge». Dacă toți ar activa în economia legală, aceasta ar fi mai maleabilă la asemenea situații. Însă, avînd în vedere că ea este deformată spre businessul ilegal, orice majorare a costului mărfurilor și serviciilor în cîmpul legal lovește în competitivitatea acestora”, a spus omul de afaceri.

În pofida tuturor problemelor economice, la cele 15 întreprinderi care fac parte din acest grup de companii nu se preconizează reduceri de personal. Ultima dată acolo au fost disponibilizări în anii 1998-1999. În anii 2011-2012, la aceste întreprinderi s-a încercat majorarea numărului de angajați. În prezent, aici muncesc 350-400 de persoane. „Din cauza crizei, noi nu putem să folosim mai liber fondul de premii, însă considerăm că este necesar de păstrat salariul personalului, pentru că măsurile nepopulare te pot lăsa fără lucrători buni, avînd în vedere că în Moldova și așa este un deficit de asemenea personal. Există categorii de specialiști care au salarii comparabile cu cele europene. Ne reușește să păstrăm în direcțiile strategice un asemenea personal, care, datorită eficienței businessului, ne permite să concurăm chiar și cu cei care activează ilegal”.