Foto: static.ukrinform.com |
Avоcații mandatați de către 143 de cetățeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Germania au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru. În baza hotărîrilor instanței, dar și în temeiul Raportului privind rezultatele alegerilor, semnat de Comisia Electorală Centrală, CC urmează să decidă dacă validează scrutinul și mandatul președintelui ales. Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” va fi examinat azi, 25 noiembrie. Și e foarte probabil că nu va fi o decizie definitivă.
Contestațiile diasporei au rămas neexaminate după ce la 16 și 17 noiembrie Consiliul electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1 a adoptat două hotărîriprin care decide să ia act de contestațiile depuse de diasporă și să le „remită CC pentru a fi luate în calcul la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova”. Asta în timp ce Codul electoral prevede expres că încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de instanţele de judecată și nu țin de competența CC. În conformitate cu Raportul privind Rezultatele alegerilor, CEC lasă la discreția CC să aprecieze consecințele asupra totalizării rezultatelor legate de imposibilitatea celor 4031 de cetățeni de a vota.
Avocații persoanelor lezate susțin că cea mai importantă solicitare este ca justiția să constate violarea dreptului la vot. Cetățenii nu cer în instanță recompensarea prejudiciului moral sau material, ei consideră că singurul mod în care se poate repara această eroare este anularea cel puțin a alegerilor în acele secții de vot, pentru ca ei să poată veni să-și exercite acest drept.
Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016 a fost transmis instanței constituționale la 21 noiembrie, care urmează ca în zece zile să se expună asupra validării mandatului președintelui ales. Termenul ar putea fi extins pînă cînd vor exista niște hotărîri irevocabile în aceste litigii.
Întrebată dacă cele 4031 de contestații pot influența decizia CC în situația în care diferența dintre pretendenți este de peste 67 de mii de voturi, secretarul general al CC a declarat că „trebuie să se facă distincţie între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa al acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferență de 1000 de voturi dintre doi candidaţi, atunci da, faptul că 1000 de cetăţeni nu au putut să voteze aceasta ar influența rezultatul final.”
Deci, prin aceste afirmații ale responsabilului de la CC deja se poate de deduce că, cel mai probabil, va fi făcută doar o încheiere pe marginea unor încălcări ale dreptului constituțional al unor cetățeni la vot, însă numărul insuficient de cetățeni care au contestat alegerile nu va fi considerast prea important pentru a nu valida alegerile din 13 noiembrie 2016.
Igor Dodon a cîștigat alegerile prezidențiale la 13 noiembrie cu un avantaj de circa 67 de mii de voturi. Acesta a acumulat 834 081 de voturi sau 52,11% din sufragii, pe cînd Maia Sandu a înregistrat 766 593 de voturi sau 47,89% din sufragii.
Adăuga comentariu