”E ca un război aici. Părăsind zona de foc, coloana noastră internațională se întinde probabil pentru un kilometru…
Cisternele stau de-a lungul drumului la o distanță de jumătate de kilometru și apoi luăm „cobra” cu apă pe spate și mergem în munți. Avioanele circulă constant deasupra capului și monitorizează zona de lucru, iar elicopterele și avioanele de foc zboară constant spre centrele incendiilor mari, sînt îngerii noștri păzitori aici… Aeronavele din diferite țări zboară și devine foarte plăcută din Solidaritatea pompierilor din întreaga lume”, susține salvatorul IGSU.
”Mergem în pădure și cînd apa din rucsac e pe sfîrșite, ne întoarcem la tancuri și din nou în pădure. De fiecare dată urcarea este mai dificilă și de fiecare dată parcă aș vrea să iau mai puțină apă cu mine, dar nu pot, va trebui să cobor mai des. La finalul turei, apar venele pe picioare, iar mușchii îi simt arzînd”.
Adăuga comentariu