Reportaj dintr-un sat lucid. Ce fac oamenii cînd nu beau?

Un reportaj fascinant din satul Kulișovka, regiunea Voronej, ai cărui locuitori au implementat legea fără alcool.

Locuitorii satului Kulișovka, regiunea Voronej de cîțiva ani urmează legea fără alcool. Mintea clară aici este norma vieții și în week-end-ri și de sărbători. Nici Anul Nou nu face excepție.

Acest sat este acum destul de mare - 68 de ogrăzi și aproape 400 de locuitori. În perioada sovietică, sătucul, așa cum este numit Kulishovka aici, înflorea. Femeile lucrau la fermă, bărbații în cîmp. Aici a mai existat și o livadă superbă - 300 de hectare, unde erau cultivate mere din diverse soiuri, pere, cireșe, coacăze, zmeură, căpșuni și chiar poamă și nuci. Odată cu destrămarea URSS, toate acestea s-au scufundat în uitare. Sute de oameni au rămas fără muncă. Tinerii au plecat în oraș, iar cei care au rămas au început să bea fără reținere - făceau țuică în fiecare curte. Satul a început să moară...

„În Kulișovka, înainte beția, să vă spun sincer, înflorea”, spune Galina Kulișenko, șefa așezării rurale Novoharkivsky (care include și Kulișovka). - Oamenii se îmbătau, se luau la bătaie, își băteau neveste, copii și ajungeau chiar pînă la crime. Așa, desigur, nu mai putea continua. Femeile s-au răzvrătit: trebuie de încetat cu bețiile! De la cuvinte ele au trecut la fapte. Consiliul Femeilor a obținut o interdicție totală a alcoolului în sat. Oamenii trăiesc la ferme: unii vînd lapte și carne, alții cultivă legume. Dar să întreții normal o gospodărie, dacă bei, este imposibil. Așa iată că au prins la minte. Pe parcursul a șase ani, satul s-a schimbat foarte mult. Majoritatea au case minunate, mașini, avere. Acolo este doar o singură familie defavorizată. Acolo capul familiei lucrează pe ture, iar cînd se întoarce acasă, aduce mereu votcă cu el.

A hotărît să ridice satul

Magazinul local miră prin sortimentul său modest: pîine, tutun, cereale, paste, făină, conserve de pește, iar în a doua jumătate a magazinului - articole de uz casnic: lumînări de ceară, pîsle, jachete vatuite etc. Apropo, în magazin l-am cunoscut pe Roman Ivancenko, în vîrstă de 35 de ani, care a intrat să cumpere bomboane pentru masa festivă. Cuvînt după cuvînt, am început să discutăm. S-a dovedit că el a locuit mulți ani la Moscova, lucra ba șofer, ba operator de macara. Odată i s-a părut că trăiește greșit - nici soție, nici copiii, nici casă și cel mai important - departe de locul natal.

„A doua zi dimineață mi-am strîns lucrurile și m-am întors la Kulișovka, ceea ce nu regret deloc”, își amintește Roman. – S-a căsătorit, a construit o casă, a luat un credit de la bancă și a decis să-și deschidă propria gospodărie țărănească.

Astăzi Roman are 20 de vaci, pe zi primește pînă la 150 de litri de lapte, pe care le transportă la Olhovatka, unde-l vinde cu 35 de ruble pentru un litru. La cererea orășenilor, el și soția sa Valentina fac și brînză, smîntînă și chiar unt. Sunt foarte gustoase!

„Sînt foarte norocoasă cu soțul meu”, a recunoscut Valentina. - Nu bea, nu fumează, muncește din greu, mă iubește pe mine și pe fiul meu. De ce altceva mai ai nevoie în această viață?
Familia Ivancenko a sărbătorit modest Revelionul: pe masă au avut cartofi fierți, pateuri, murături, gem, iar în loc de șampanie tradițională - suc de mere obișnuit. Cu al au ciocnit paharele lîngă bradul de Crăciun decorat cu ghirlande colorate, iar spre ora unu, familia a plecat la culcare - la șase dimineața - hrănirea vitelor și mulsul. Vrei, nu vrei, cu un program atît de încărcat nu te prea poți distra!

Doar socrul lui Roman, unchiul Mișa, suspină:

- Oh, era bine mai înainte! De sărbători, ne distram tot satul - cu un acordeon cu buton, cîntece și dansuri. Ca să fiu sincer, atunci beam bine. Iar acum, cînd nu mai bea, distracția a dispărut undeva. Am învățat să muncim și să nu bem, dar să ne bucurăm fără țuică - nu. De-ar fi existat măcar un club în sat care să adune oamenii, însă el demult nu mai există...

Kulișovka atrage tinerii

Șeful administrației satului mă duce în ospeție. Mergem la vecinii lui Roman. Pe drum, Galina îmi spune:
- Ferma are mare nevoie de oameni ca Roman. Administrația locală face tot posibilul pentru a sprijini oamenii muncitori - ajutăm la crearea fermelor, alocăm echipamente, tehnică și subvenționăm animalele în condiții favorabile... Așadar, oamenii au un stimul pentru a duce un stil de viață sănătos. Vedeți cîmpurile alea? Vara acolo, ca mai înainte, cultivăm grîu, orz, mazăre, sfeclă de zahăr, culturi furajere etc.

Și satele vecine au încetat să bea

Toată noaptea de Revelion am mers prin ospeție. Am fost și la pensionarii Tatiana și Alexandr Kulișenko, care au muncit toată viața la fermă. La masa de Anul Nou generoasă, vorbim din nou despre viața satului - acesta este cel mai important subiect. „Nu pot spune că toată lumea a devenit nebăutori”, rîde stăpînul. - De Anul Nou sau ziua de naștere, unii pot bea cîteodată vre-un pahar, fără asta nu se poate. Dar nu mai mult. Dar abia să se țină pe picioare de dimineața, ca și pînă acum - cu siguranță nu. Mă bucur că îână și tinerii la noi au încetat să bea.

Urmînd exemplul Kulișovka, și satele vecine (Novoharkovka, Rakovka și Novokulișovka) au începutsă treacă la un stil de viață sănătos. Administrația satului speră că va reuși treptat să învingă alcoolismul.

Cu toate acestea, de Revelion, locuitorii localității Novoharkivsk, care include patru sate (în total 1.500 de persoane), practic nu au băut - femeile sînt foarte atente!

Apropo

Unde mai există sate unde nu se bea?
În fiecare an în țară sînt din ce în ce mai multe sate unde nu se bea. Astfel, în Bașkiria există deja mai mult de 10 astfel de sate. Există un sat nebăutor în Buriatia - Alag-Șulun.

Deținătorul recordului în Rusia privind modul de viață fară alcool este Yakutia. Potrivit autorităților locale, peste 60 de sate din republică s-au declarat „teritorii ale lucidității” (inclusiv 27 de sate au introdus o interdicție totală a vînzării alcoolului pe teritoriul lor).
Unele localități din Regiunea Magadan, care astăzi în Rusia sînt lideri după consumul de alcool, vor să implementeze experiența pozitivă a satelor care nu beau.
Serghei Vinokurov