Concluzia lor este următoarea: doar 4% dintre gheretele din Chișinău se conformează legislației și se află la distanță de 200 m de la instituţiile de învăţămînt şi instituţiile medico-sanitare.
Din 1 ianuarie 2019, gheretele cu țigări mai mici de 20 de metri pătrați trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 200 m de la instituţiile de învăţămînt şi instituţiile medico-sanitare.
„Începând cu 18 ianuarie, am depistat că în mun. Chișinău sînt amplasate necorespunzător 337 de gherete, la Cahul – 17, la Hâncești – 10, Strășeni – 4, Ialoveni – 3. Presupunem că și în alte orașe precum Bălți sînt asemenea gherete, doar că nu am reușit să le documentăm. În proporție de 95% aceste gherete aparțin la șapte giganți: Moldpresa, AKM Veteran, Cebacot, Leovalgrup, Coral Print, Mila și Business Market. Acești agenți economici dețin monopolul nu doar în Chișinău, ci și în toate localitățile R. Moldova”, a declarat Andronache la o conferință de presă.
„Noi am mers pe fiecare stradă și am fotografiat fiecare gheretă sau magazin mic, am măsurat 200 de metri cu instrumentele utilizate de Cadastru și am întocmit 56 de petiții”, spune Rodion Gavriloi.
Activiștii au descoperit că doar 4% dintre gheretele inspectate de ei respectă distanța de 200 de metri de la spitale și școli. „Ele sînt în zone industriale sau puțin populate, de exemplu la Gara de Sud, pe strada Muncești sau lîngă Grădina Botanica. Asta ne dă de înțeles că în Chișinău e practic imposibil să se mai instaleze gherete cu țigări, pentru că aproape peste tot sînt grădinițe, școli, centre de educație, instituții medicale private sau spitale”, spune Andronache.
Adăuga comentariu