Supravegherea video: sute de persoane, cu petiții pentru încălcarea confidențialității datelor personale

În primele opt luni ale anului 2024, tot mai multe persoane s-au plîns autorităților că le este încălcată confidențialitatea, în urma instalării camerelor de supraveghere de către persoane fizice.

Dintre cele 730 de petiții depuse la Centrul Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDC), marea majoritate se plînge pe camere. Autoritatea a ținut să precizeze că instalațiile persoanelor fizice crează discomfort, nu și cele ale statului. Pe locul al doilea, în topul plîngerilor cetățenilor pe încălcarea intimității lor este acesul neautorizat al datelor personale de către personae fizice, juridice și chiar instituții ale statului. De la începutul anului, CNPDCP a recepționat 730 de petiții în care se invocă violarea acestui drept, un număr cu mult mai mare decît în 2023. Totodată, cele mai multe cazuri care ajung în judecată, potrivit Centrului, 94 la sută, se încheie cu cîștig pentru persoana reclamantă, transmite anticoruptie.

Dacă anul trecut, numărul plîngerilor pentru prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal a fost de 1096, atunci doar în perioada ianuarie – august, 2024, numărul acestora a atins 730. Cel mai des, în aproape 500 de cazuri, cetățenii se plîng că prin intermediul instalațiile video (mai rar audio) amplasate de persoanele fizice, li se prelucrează, contrat legii, informația confidențială despre ei. Dacă în 2023, acest motiv se regăsea pe locul al doilea în topul plîngerilor cetățenilor, atunci anul acesta a urcat pe I.

„Este evident că avem nevoie de un cadru legal pe segmentul camerelor de supraveghere video...”

Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, confirmă statistica autorităților și spune că încălcarea dreptului la viața privată este cel mai des sesizată infracțiune, în plîngerile persoanelor fizice care reclamă supravegherea video abuzivă a proprietății private de către vecini, angajator la locul de muncă, sau pe telefonul mobil. Totuși, potrivit lui, și sistemele de supraveghere video ale statul aduc prejudicii datelor personale iar preocupările autorităților, reieșind din acest astept, ar trebui să fie mult mai mari. Juristul aduce mai multe exemple, printre care epopeea cu camerele de supraveghere a traficului rutier, declarate ilegale, pentru un timp. Atunci au fost pornite mai multe dosare penale, pe faptul ,,filtrării” imaginilor video pentru a exclude din lista de încălcări a unor persoane publice sau folosirea lor pentru a fila exponenți politici în scop de șantaj, acumulare de informații din viața privată, etc. Sergiu Bozianu afirmă că avem nevoie de un cadru legal pentru reglementarea camerelor de supraveghere video. Chiar dacă în 2018 a existat un proiect de lege transmis în Parlamentul Republicii Moldova, în prezent încă nu avem un act normativ aprobat.

“Încălcarea dreptului la viața privată este cel mai des sesizată și investigată infracțiune, în plîngerile persoanelor fizice care reclamă supravegherea video abuzivă a proprietății private de către vecini, sau de către angajator la locul de muncă, sau pe telefonul mobil. Însă, avem o multitudine de cazuri prin care sistemele de supraveghere video ale statul, aduc atingere plenară a unei părți considerabile a societății. Camerele video din cadrul Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere, cu mulți ani în urmă, cînd a fost declarat ilegal de către instanța de fond. Atunci au fost pornite mai multe dosare penale, pe faptul ,,filtrării” imaginilor video pentru a exclude din lista de încălcări a unor persoane publice și cînd unele persoane fizice private aveau acces la aceste înregistrări și le utilizau pe propriu său plac: pentru a fila exponenți politici sau persoane incomode, pentru a-i șantaja, pentru a afla informații din viața privată a unor persoane importante în stat. Un alt exemplu ar fi Body camerele. La moment există percepția iluzorie că prin dotarea cu camere video de corp a inspectorilor de patrulare va fi eradicată corupția și încălcările admise de poliție, însă în realitate nu există nici o reglementare clară cum trebuie să utilizeze aceste mijloace video, iar în acest sens, inspectorii de poliție s-au adaptat foarte inventiv noilor condiții. Atunci cînd situația este favorabilă lor camera video este conectat prin apăsarea butonului de înregistrare, iar atunci cînd există un caz de corupție sau trafic de influență, inspectorul cu o ușurință absurdă o deconectează pentru a comite fapta culpabilă. Acum, cîteva luni, am fost martor la o dublă situație de acest gen, și chiar dacă am sesizat și organele de drept cu privire la ilegalitățile văzute, la prima sesizare mi s-a comunicat că nu văd nici o încălcare, iar la depunerea cererii prealabile pe același fapt, am primit un răspuns arid prin care mi se comunică că inspectorii de poliție au fost atenționați. Este evident că avem nevoie de un cadru legal pe segmentul ,,camerelor de supraveghere video”, iar în acest sens, chiar dacă încă prin 2018 a existat un proiect de lege transmis în Parlamentul Republicii Moldova, în prezent încă nu avem un act normativ aprobat”, a declarat Bozianu pentru portalul Anticoruptie.md.

Potrivit raportului anual al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din Republica Moldova, în 2023, cei mai mulți oameni s-au plîns pe:

• Prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa consimțămîntului subiectului de date și/sau al temeiului legal: 498 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul sistemelor de supraveghere video/audio: 408 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal prin dezvăluire pe rețelele de socializare: 77 cazuri;
• Realizarea drepturilor subiecților de date cu caracter personal (acces, informare, intervenție, opoziție): 55 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor: 25 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul financiar-bancar, a companiilor de asigurări: 10 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc (MAI, CNA, Procuratura, etc.): 6 cazuri.
• Publicarea hotărîrilor judecătorești fără depersonalizarea acestora: 5 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal în mediul on-line și mass-media: 5 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice: 4 cazuri;
• Prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul medical: 3 cazuri

Tot în 2023, CNPDCP a inițiat un număr de 356 de controale, în baza plîngerilor/ sesizărilor, solicitărilor. În 41 de cazuri, autoritatea a dispus suspendarea sau încetarea prelucrării datelor cu caracter personal, iar în alte 18 – decizii privind distrugerea/ștergerea datelor prelucrate cu încălcarea legii.

ONG, PRINS CĂ A ACCESAT DATELE PERSONALE A PESTE 362 000 DE PERSOANE FIZICE

Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri pentru Centrul Național de Protecție a Datelor Personale dar și pentru Republica Moldova este prelucrarea, de către un ONG din țară, a informațiilor personale din registrul cadastral al bunurilor imobile, în 2022. Urmare a controalelor, s-a stabilit că ONG-ul, în calitate

de operator de date, a contractat o persoană împuternicită în vederea verificării discrepanțelor

identificate dintre bunurile declarate și cele reflectate în RBI, aferente candidaților la funcția de

membru în Consiliul Superior al Magistraturii și candidaților la funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor. Din luna mai 2022 pînă la momentul sistării accesului la resursa informațională

menționată – iulie 2022, s-au efectuat 680263 de accesări în Registrul Bunurilor Imobile la aproximativ 378261 de bunuri imobile, fiecare dintre ele avînd unu, doi și mai mulți proprietari, noi și vechi. Numărul persoanelor fizice, ale căror date cu caracter personal au fost accesate, a constituit 362533.

CNPDCP a concluzionat că instituția publică, în calitate de posesor al resursei informaționale de stat și care a oferit accesul la Banca Centrală de Date a cadastrului bunurilor imobile, avea obligația să ia toate măsurile pentru protecția datelor cu caracter personal stocate în această resursă informațională de stat. Ținînd cont de volumul exagerat de informații ce conțin date cu caracter personal accesate, autoritatea a sesizat Procuratura Generală.

CE sînt DATELE CU CARACTER PERSONAL?

Orice informație identificată sau identificabilă a unei persoane fizice poate fi tratată ca date cu caracter personal. O persoană este identificată direct prin nume și este identificabilă printr-un număr de identificare (IDNP) sau o combinație de caracteristici specifice (vîrstă, cetățenie, funcție etc.).

Exemple de date cu caracter personal:

-un nume și prenume;

-o adresă de domiciliu;

-o adresă de e-mail, cum ar fi [email protected];

-un număr de act de identitate;

-date privind locația (de exemplu, funcția de date privind locația disponibilă pe un telefon mobil);

-o adresă de protocol de internet (IP);

-identificatorul de publicitate al telefonului dvs.;

-date deținute de către un spital sau un medic, care ar putea fi un simbol ce identifică în mod unic o persoană.

În Republica Moldova, asigurarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, familiale şi private sînt prevăzute în Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133/2011, care creează cadrul juridic necesar aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Susținem mass-media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de ERIM și CU SENS. Conținutul subiectului și opiniile expuse aparțin, exclusiv, autorilor.