Monty Cocker a sunat la numărul național de urgență – 000 – pe data de 27 august și le-a spus operatorilor: „Mama a căzut”.
„Cînd am ajuns la adresă, el era la fereastră... ne făcea cu mîna”, a spus paramedicul Mark Small. Odată intrați în casă, medicii au fost ajutați de Monty ca să își dea seama că mama sa, Wendy, a suferit o criză și a leșinat. Gîndirea lui rapidă a făcut o diferență uriașă, a spus Smalls.
„Mai ales atunci cînd te lovești la cap după o căzătură sau dacă ai o criză prelungită, poate fi [o situație] foarte serioasă”.
Paramedicii s-au întors marți în casa din Launceston, Tasmania, pentru a-i acorda lui Monty un certificat de apreciere.
Wendy Cocker, o asistentă medicală, le-a spus reporterilor că Monty știe că a făcut un lucru bun, dar că a rămas foarte modest în privința rolului pe care l-a jucat pentru a-i salva viața mamei sale, spunîndu-le prietenilor lui de la grădiniță că a fost „ușor”.
„Bunica lui a venit și a zis: 'Unde este supereroul?' El a spus: 'O, nu, nu sînt un supererou. Sunt doar un erou'.”
Adăuga comentariu