Folclorul obiceiurilor de la Crăciun şi Anul Nou. Semănatul

Moldovenii, ca şi alte popoare, în dimineaţa de Anul Nou respectă, în special copiii, obiceiul „Semănatului”, care într-un fel continuă „Pluguşorul” din ajun.

„Semănătorii” umblă pe la case şi declamă scurte urări în versuri, care conţin, ca şi partea finală a „Pluguşorului”, urări de roadă bogată, prăsilă la vite, sporirea familiei, sănătate, fericire în noul an. Textele „Semănatului” sînt tradiţionale, dar în unele dintre ele versurile se înnoiesc.

Iată, bunăoară, versuri din „Semănatul”, în care este exprimată urarea de roadă bogată în anul ce vine:

Să crească păpuşoaiele,
Oarzele,
Cînepele,
Mălaiele,
Grîiele!

În satele din sudul republicii circulă „Sorcova”. Specialiştii afirmă că moldovenii au împrumutat acest pitoresc, original obicei de la bulgari. La 1 şi 14 (pe stil vechi), dimineaţa copii, ba chiar şi maturii, uşurel cu o crenguţă de pom (împodobită cu flori artificiale şi cu cordele) lovesc pe umărul celor felicitaţi şi rostesc o urare nu prea mare: „Sorcova, vesela/ să trăiţi, să-nfloriţi!”

Creaţiile poetice rituale moldoveneşti constituie o importantă parte a folclorului, a culturii populare, în genere. În ele e zugrăvită poetic viaţa şi idealurile unei munci nobile, visurile pentru belşug şi fericire.

Continuarea citiți pe moldovenii.md