Acestea au fost scenariile pentru izbucnirea a trei focare de COVID-19 care au fost atent examinate de autoritățile sanitare din diferite țări. Ce s-a întîmplat în fiecare scenariu? Care au fost factorii de risc? Ce lecții pot fi învățate, acum cînd încercăm să revenim la normal – să mergem la restaurante, la birouri sau să folosim alte spații comune?
Într-o aripă al unui business centru din Seul, în Coreea de Sud, riscul de infecție a fost provocat de contactul apropiat și prelungit între numeroase persoane, într-un spațiu închis.
Un studiu realizat de autoritățile locale a constatat că aproape toate persoanele infectate în clădirea cu 19 etaje, unde lucrau peste o mie de lucrători, au fost localizate aici. Mai mult, cei infectați lucrau aproape întotdeauna în aceeași cameră. În pofida faptului că lucrătorii infectați au interacționat semnificativ cu lucrătorii de la diferite etaje ale clădirii, în lifturi și în holuri, răspîndirea virusului a fost în mare parte limitată la un spațiu umplut cu lucrătorii care au stat la aceleași birouri, „ceea ce arată că durata interacțiunii a fost probabil principalul factor de răspîndire a infecției”, au declarat autoritățile din Seul într-un raport.
Recomandările oamenilor de știință și a experților în sănătate vizează diminuarea riscului prin evitarea concentrațiilor mari de oameni, cu măsuri care variază de la alternarea muncii de la distanță până la utilizarea protecției fizice, cum ar fi măștile și împiedicarea angajaților să partajeze materiale de birou. Recomandările includ, de asemenea, distanțarea fizică a personalului prin excluderea întrunirilor și menținerea numărului scăzut la punctele de acces și în zonele de mîncare și băuturi. Spațiile ar trebui, de asemenea, să fie ventilate corespunzător. „Trebuie să reducem concentrația oamenilor și timpul de expunere, timpul petrecut împreună”, spune Maricruz Minguillón, cercetător la Institutul de Evaluare a Mediului și Studii ale Apei (IDAEA-CSIC) al Consiliului Național de Cercetare din Spania. „Dacă reducem ambii factori, reducem riscul.”
Cum poate fi evitat riscul de contaminare
Recomandarea experților: Ventilația naturală pentru a preveni recircularea particulelor infectate. Evitați aglomerarea angajaților la întâlniri sau în zonele de mîncare. Păstrați personalul la distanță, combinând munca la distanță cu programul de lucru flexibil. Organizați-vă spațiile de lucru într-un model în zigzag și mențineți o distanță de doi metri între ele. Evitați contactul fizic. Partajarea de materiale sau echipamente între colegi este interzisă fără dezinfectare prealabilă.
O masă de Anul Nou în orașul chinez Guangzhou, pe 24 ianuarie, oferă cel mai bun exemplu despre cum pot fi reduse riscurile de infectare în încăperi. Acest scenariu a fost analizat în detaliu de către autoritățile sanitare chineze, care au conchis că ventilația slabă poate fi un factor de risc decisiv dacă contactul este menținut pe perioade prelungite. De asemenea, timpul și proximitatea socială sporesc riscurile de infectare.
Camerele interioare arată că cei infectați nu au intrat în contact la toalete sau în alte locuri unde s-ar fi putut duce la transmiterea virusului. În timp ce contactul strîns poate juca un rol important în transmiterea SARS-CoV-2, cercetătorii susțin că transmiterea virusului prin picături mici aeriene „în camere aglomerate, slab ventilate” este de asemenea posibilă. Gurile de aerisire din restaurant erau acoperite.
Cum poate fi evitat riscul de contaminare
Recomandările experților: deschideți ferestrele, chiar dacă asta îi face pe oameni să se simtă inconfortabil. Evitați muzica de fundal, astfel încât oamenii să nu trebuiască să ridice vocea și să expulzeze mai multe picături în timp ce vorbesc. Evitați recircularea aerului. Folosiți întotdeauna filtre de aer. Ori de cîte ori este posibil, organizați evenimentul în aer liber. Păstrați distanța dintre oameni. reduceți dimensiunea încăperilor.
Autoritățile chineze și cercetătorii de la universitățile americane au analizat izbucnirea unui focar la o ceremonie budistă la care au participat oameni care călătoreau cu două autobuze. Oamenii au circulat în total 100-50 de minute într-un singur sens. Femeia cu simptome de COVID-19 mergea în unul dintre autobuze, unde avea loc recircularea aerului. În total au fost infectați 23 de pasageri. „Pacientul 0 la momentul izbucnirii acestui focar se pare că a fost un super-proliferator”, explică Emily Gurley, epidemiolog la Universitatea Johns Hopkins. „La fel ca în restaurant, răspîndirea infecției poate fi explicată prin aerosolii și picăturile care parcurg distanțe mari din cauza curenților de aer dintr-o fereastră sau aer condiționat”, adaugă ea.
O serie de studii efectuate în Japonia și în alte țări arată că transportul public nu este responsabil pentru multiplele cazuri de infecții dacă utilizatorii respectă regulile de igienă și de protecție, în special utilizarea măștilor, care împiedică persoanele infectate să elibereze picături infecțioase în atmosferă, așa cum s-a întîmplat cu pacientul 0 din autocar. De asemenea, se propune introducerea unor măsuri speciale de protecție pentru șoferii de transport public, precum și îmbunătățirea ventilației și creșterea regularității autobuzelor și trenurilor pentru a reduce aglomerarea.
În final, experții spun că în orice mediu, în care oamenii trebuie să stea împreună pentru o perioadă îndelungată, trebuie luate acele măsuri care în mod prioritar vor fi cele mai eficiente în protejarea noastră împotriva riscului de infecție.
Adăuga comentariu