După ce a revenit la Leningrad, a fost cooptat la Sectia de Relatii Internationale a Universitatii din Leningrad, apoi a fost consilier al președintelui Consiliului municipal Leningrad, Anatolii Sobceak. După ce a demisionat din KGB la 20 august 1991, a continuat să lucreze în primăria orașului Sankt Petersburg. După înfrîngerea lui Sobceak în alegerile guvernamentale din 1996, s-a mutat la Moscova, unde a fost numit director adjunct al președintelui Federației Ruse. După ce s-a aflat în fruntea FSB al Federației Ruse și în funcția de secretar al Consiliului de Securitate, în august 1999 a fost numit în funcția de prim-ministru.
La 31 decembrie 1999, după demisia președintelui rus Boris Elțîn, a fost numit în funcția de Președinte interimar al Federației Ruse. A fost ales pentru prima dată președinte al Rusiei la 26 martie 2000, apoi reales în 2004, 2012 și 2018.
Înainte de alegerile din 2012, mandatul președintelui a fost prelungit de la 4 la 6 ani. După adoptarea unor amendamente la Constituția Federației Ruse, el a primit dreptul de a-și înainta candidatura și la alegerile prezidențiale din 2024.
La 21 februarie 2022, Putin a semnat un decret privind recunoașterea RPD și RPL și a decis lansarea unei operațiuni militare speciale în Ucraina.
Potrivit purtătorului de cuvînt al șefului statului, Dmitri Peskov, în ziua împlinirii a 70 de ani, Putin planifică să lucreze la Sankt Petersburg, unde se va întîlni cu șefii țărilor CSI. În plus, sînt planificate o serie de discuții telefonice internaționale, a adăugat el.
Adăuga comentariu