Noi sarcini în fața noului parlament al Azerbaidjanului

La 23 septembrie, în Azerbaidjan și-au început activitatea deputații parlamentului de cea de-a VII-a legislatură.

La 1 septembrie au avut loc alegeri anticipate, pentru prima dată pe întregul teritoriu al țării, inclusiv în regiunile eliberate de sub ocupație. La 16 septembrie, Comisia Electorală Centrală a recunoscut rezultatele alegerilor, iar la 21 septembrie, plenul Curții Constituționale le-a aprobat. În cadrul primei ședințe a Milli Majlis, a ținut un discurs Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev.

Șeful statului a subliniat importanța schimbărilor care au avut loc în ultimii ani: consolidarea pozițiilor internaționale ale Republicii Azerbaidjan și restaurarea integrității sale teritoriale. Iar aceasta, conform doctrinei anunțate anterior, presupune o nouă etapă în istoria statului.

„Restaurarea deplină a suveranității noastre, ca urmare a celui de-al Doilea război din Karabah și a operațiunii antiteroriste, deschide noi oportunități, noi orizonturi pentru țară”, a spus el.

Pentru azeri, o sursă de mîndrie deosebită a fost faptul că, după trei decenii de ocupație a 20% din teritoriile recunoscute la nivel internațional, locuitorii care au revenit și-au ales reprezentanții acasă - în regiunile economice Karabah și Zangezur de Est. Conform datelor oficiale ale CEC, aici au fost deschise 54 de secții de votare și au votat aproximativ 51 000 de alegători.

În ciuda distrugerilor enorme și a altor consecințe ale acțiunilor militare - cum ar fi numeroasele cîmpuri minate unde continuă acțiunile de deminare – persoanele care au fost nevoite să plece, se întorc pe pămînturile de unde au fost alungați la începutul anilor 1990. Despre acest lucru vorbesc și cifrele: la alegerile prezidențiale extraordinare desfășurate în februarie, pe teritoriile eliberate ale Azerbaidjanului au fost deschise 26 de secții de votare, unde au venit să voteze 20 000 de persoane.

Amintim că în toamna anului 2020, în timpul războiului de 44 de zile, Azerbaidjanul a eliberat regiunile care s-au aflat sub ocupație din 1994. După victorie, președintele și comandantul suprem Ilham Aliyev a anunțat programul „Marea întoarcere”, care a devenit un stimul puternic pentru restaurarea regiunii devastate.

Astfel, în cel mai scurt timp posibil, nu numai că a demarat și au fost puse bazele infrastructurii moderne, dar au fost reconstruite și localitățile, cu utilizarea tehnologiilor moderne. Primul „sat inteligent” și-a întîmpinat locuitorii cu aproape un an și jumătate în urmă, apoi au urmat și altele. În plus, în regiune au fost lansate o serie de proiecte de înaltă tehnologie fundamental noi, iar în Fizuli și Zangilan au fost deschise aeroporturi internaționale.

După cum a declarat Ilham Aliyev în cadrul primei ședințe a Milli Majlis, „suma totală a mijloacelor financiare cheltuite pentru restaurarea Karabahului și a Zangezurului de Est după sfîrșitul războiului și planificate a fi cheltuite pînă la sfîrșitul acestui an, constituie 19 miliarde de manați”. Adică, mai mult de 10 miliarde de euro. Majoritatea banilor sînt direcționați către lucrări de infrastructură, precum și către construirea de spitale, obiecte sociale și amenajarea satelor.

„Într-un cuvînt, se duc lucrări de amploare pentru renașterea Karabahului și a Zangezurului de Est”, a explicat președintele.

Referindu-se la o serie de probleme economice și sociale la nivel de stat, el le-a vorbit deputaților aleși despre planurile de majorare cu două cifre a salariului minim și a pensiilor în Azerbaidjan începînd cu anul viitor.

„Cred că indicatorii din acest an în sfera economică sînt pozitivi. Economia a crescut cu peste 4% în opt luni. În sectorul non-petrolier, creșterea a fost de 7%”, a menționat Ilham Aliyev și a adăugat că salariul minim a crescut de 2,7 ori în 5 ani, iar pensia minimă - de 2,5 ori.

În același timp, șeful statului a acordat o atenție deosebită securității țării și a locuitorilor săi. El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele provocări din exterior, subliniind că „vom răspunde oricărei dorințe de a coopera cu noi în format bilateral cu o dublă dorință”, dar autoritățile nu vor ceda în fața încercărilor de a exercita presiuni.

„Sarcina numărul unu este să ne consolidăm puterea militară. În ciuda faptului că al doilea război din Karabakh și operațiunea antiteroristă au rămas în urmă, atît procesele care au loc în lume, apariția unor noi focare de conflict, războaie și escaladarea tensiunii în jurul nostru, dar și tendințele revanșarde din Armenia ne obligă să acordăm permanent atenție acestei sfere”, a subliniat liderul azer în cadrul ședinței Milli Majlis.

Potrivit declarațiilor sale, procesul de consolidare a capacității de luptă a forțelor armate ale țării progresează activ, atît datorită schimbărilor structurale și numerice, cît și a îmbunătățirii abilităților profesionale ale personalului militar. În același timp, se lucrează pe scară largă la modernizarea întreprinderilor din domeniul apărării, care produc deja noi echipamente, utilaje, arme și muniții. Este vorba, de asemenea, despre cooperarea cu partenerii străini, exportul produselor din complexul militar-industrial al Azerbaidjanului în alte țări și extinderea geografiei de aprovizionare.

În acest context, Ilham Aliyev a subliniat importanța menținerii stabilității în stat, care este un factor-cheie pentru creșterea în continuare și perfecționare în toate domeniile vieții, inclusiv cel economic.

„Timp de mai mulți ani, în Azerbaidjan este asigurată securitatea și liniștea. Iar stabilitatea poate servi drept exemplu pentru întreaga lume. Toată lumea știe că niciun stat nu se poate dezvolta fără stabilitate”, consideră președintele, numind stabilitatea drept principala condiție pentru securitate, dezvoltare și atragerea investițiilor străine.

În prezent, în țară funcționează „Strategia de dezvoltare socio-economică a Azerbaidjanului pentru anii 2022-2026”, iar în cadrul acesteia, pe lîngă dezvoltarea industriilor tradiționale, a fost stabilit obiectivul de a crește ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în PIB-ul non-petrol al țării pînă la 35%, ceea ce, la rîndul său, implică combinarea în continuare a complexelor petrolier și non-petrolier.

În acest scop, sînt create parcuri și cartiere industriale. Cinci astfel de parcuri deja funcționează, iar cel mai mare dintre acestea din regiunea Caucazului de Sud este Parcul Industrial Chimic Sumgayit Chemical.

Drept urmare, potrivit rezultatelor anului 2023, exporturile non-petroliere ale Azerbaidjanului au crescut cu 9,8%, ajungînd la 3,3 miliarde de dolari. Astăzi este vorba despre o creștere dublă a volumului producției în sectorul non-petrolier în următorul an 2025.

Autoritățile Azerbaidjanului au ales drept bază strategică pentru politica lor conservarea echilibrului ecologic și producția de energie regenerabilă, iar drept urmare în stat au demarat activități specifice în domeniul energiei, programe de combustibil și transport, al complexelor industriale și de producție petrol și gaze, al complexelor metalurgice și al altor complexe, ceea ce, la rîndul său, transformă țara într-un centru energetic regional.

După cum demonstrează studiile recente, Azerbaidjanul are un potențial ridicat de energie regenerabilă de pînă la 27 000 MW, inclusiv energie eoliană (3 000 MW), energie solară (23 000 MW), bioenergie (380 MW) și un potențial al rîurilor de munte (520 MW). Toate acestea sînt incluse în „Prioritățile naționale ale dezvoltării socio-economice: Azerbaidjan 2030”, aprobate de președintele Ilham Aliyev în februarie 2021.

Azerbaidjanul este conștient de importanța misiunii de a crea un mediu curat și de a promova diferite tipuri de energie verde, fapt despre care se va discuta în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a conferinței Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, care va avea loc în această toamnă la Baku.

„Decizia de a organiza COP29 în Azerbaidjan a fost aprobată în unanimitate de aproape 200 de țări. Acesta este un factor important care demonstrează autoritatea noastră internațională și respectul față de noi”, a declarat președintele Azerbaidjanului în cadrul discursului său în parlament.

Subliniind faptul că în politica externă nu vor exista pași înapoi, el a declarat, de asemenea, că numărul prietenilor Republicii Azerbaidjan este în creștere pe toate continentele. La Conferința din 11-24 decembrie sînt așteptați aproximativ 80 000 de participanți și invitați, iar cu ocazia desfășurării conferinței, în capitala Azerbaidjanului și în suburbiile sale au fost lansate construcții suplimentare.

Potrivit CEC din Azerbaidjan, la alegerile extraordinare, pentru 125 de locuri în parlament au luptat 990 de persoane, dintre care 305 au fost înaintate de partide politice. Ceilalți au participat în calitate de candidați independenți, deși aproape jumătate dintre aceștia sînt membri ai diferitelor formațiuni politice.

La 1 septembrie, prezența la vot a depășit 37%, iar la alegeri au participat 2 196 711 de cetățeni ai țării, votînd în 6 478 de secții de votare. O mie de secții de votare în 119 din cele 125 de circumscripții au fost dotate cu camere web.

După cum a declarat jurnaliștilor internaționali copreședintele grupului interparlamentar de prietenie moldo-azer, membru al misiunii de observare, deputatul moldovean, Vitalie Jacot, pentru observatori au fost create condiții excelente.

„Trebuie să remarcăm organizarea excelentă a condițiilor pentru observatorii internaționali la alegerile parlamentare din Azerbaidjan. Toate solicitările noastre sînt luate în considerare, deplasarea și cazarea sînt organizate la cel mai înalt nivel. Oamenii din Azerbaidjan sînt deschiși și ne vin în întîmpinare cu bucurie, ceea ce face ca munca noastră să fie extrem de confortabilă și productivă”, a spus el.

În alegeri a obținut majoritatea parlamentară (68 de mandate) partidul de guvernămînt Yeni Azerbaidjan. Deputații nou aleși din partidul de guvernămînt au înaintat-o pe reprezentanta lor Sahiba Gafarova pentru funcția de președinte al Milli Majlis. La 23 septembrie, în cadrul primei sesiuni a organului legislativ al țării, ea a fost aleasă din nou în funcția președinte al parlamentului.

În viitorul apropiat, deputații din Azerbaidjan vor examina legea privind creșterea salariilor și a pensiilor, un set de proiecte privind desfășurarea COP29, precum și o serie de modificări legislative și inițiative legate de doctrina generală a politicii de stat a Azerbaidjanului.

Amalia Stati