Adînc în pădurile tropicale din Venezuela, o serie de platouri stau la peste 2743 de metri deasupra nivelului mării și se ridică la 400 m de terenul înconjurător, cum ar fi blaturile de masă.
De sus, arată ca niște insule pe cer. Acestea sînt tepuis (un cuvînt indian Pemón pentru munte), dintre care cel mai faimos se numește Muntele Roraima.
Tepuis sînt atît de unice în geografia lor încît mii de specii de plante nu există nicăieri altundeva pe planetă decît pe aceste podișuri. Munții mistici i-au fascinat pe exploratori și scriitori timp de secole.
Muntele Roraima este cel mai înalt din lanțul Pakaraima de tepuis (munte de masă) sau platouri din America de Sud.
Descris pentru prima dată europenilor de către exploratorul englez Sir Walter Raleigh în timpul expediției sale din 1595, zona sa de vîrf de 31 de kilometri pătrați este delimitată de toate părțile de stînci care se ridică la 400 de metri.
Muntele servește și ca punct de întîlnire al Venezuela, Guayana Esequiba și Brazilia.
Cu mult înainte de sosirea exploratorilor europeni, muntele a avut o semnificație specială pentru indigenii din regiune și este esențial pentru multe dintre miturile și legendele lor.
Nativii Pemon și Kapon din Gran Sabana văd Muntele Roraima ca butucul unui copac puternic care odinioară deținea toate fructele și legumele tuberoase din lume.
Lăsat de Makunaima, șmecherul lor mitic, copacul s-a prăbușit la pămînt, dezlănțuind un potop teribil. Roroi în limba Pemon înseamnă albastru-verde și mai înseamnă minunat.
Muntele Roraima se află pe scutul Guiana, în colțul de sud-est al parcului național Canaima din Venezuela, de 30.000 de kilometri pătrați (12.000 de mile pătrate), formînd cel mai înalt vîrf din Highland Range din Guayana.
Cel mai înalt punct din Guayana Esequiba și cel mai înalt punct al statului brazilian Roraima se află pe platou, dar Venezuela și Brazilia au munți mai înalți în altă parte.
Punctul de frontieră triplu este la WikiMiniAtlas5 ° 12′08 ″ N 60 ° 44′07 ″ W, dar cel mai înalt punct al muntelui este Laberintos del Norte.
85% din acest tepui se află pe teritoriul venețuelean (statul Bolívar), cu 10% pe teritoriul Guayana Esequiba (Cuyuni-Mazaruni, zona susținută și de Venezuela), și 5% aparținînd statului Roraima din Brazilia.
Se crede că decorul romanului Lumea pierdută (1912) de Arthur Conan Doyle a fost inspirat de rapoartele despre expediția bunului său prieten Percy Harrison Fawcett, în Platoul Huanchaca din Parcul Național Noel Kempff Mercado, Bolivia.
Cu toate acestea, o revizuire din 1996 a Science Fiction Studies a unei ediții adnotate a romanului a sugerat că o altă inspirație pentru poveste ar fi putut fi istoria politică contestată din anii 1890 a platourilor Munților Pacaraima și, în special, a Muntelui Roraima.
Adăuga comentariu